MAL maluri s. n. 1. Margine (ingusta) de pamant situata (in panta) dea lungul unei ape; tzarm; p. ext. regiune de langa o apa. ◊ Expr. A ieshi la mal = a duce ceva la bun sfarshit a o scoate la capat. A se ineca (k tziganul sau tocmai) la mal = a renuntza sau a fi obligat sa renuntze la ceva tocmai cand tzelul era aproape atins. 2. Perete margine (abrupta) a unui rau a unui shantz a unei gropi. ♦ Rapa prapastie. ♦ (Reg.) Ridicatura de pamant mai putzin inalta decat dealul avand coastele cu povarnishuri repezi sau abrupte. ◊ Expr. Un mal de om (sau de femeie) se spune despre un barbat (sau o femeie) foarte mare. Cat un mal = (despre fiintze) mare matahalos. Cf. alb. mall „munte”.