MA interj. (Fam.) 1. Cuvant de adresare catre una sau mai multe persoane de sex masculin mai rar feminin care marcheaza intre vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior; ba. 2. Cuvant folosit pentru a exprima admiratzie; mirare nedumerire; neincredere; nemultzumire; ironie. [Var.: mai interj.] Et. nec.

ma i vz mai¹

MA interj. v. mai.

MA interj v. mai.

ma! int. 1. de chemare catre un barbat (mai ales catre un inferior sau intim); 2. de mirare: ma! [SHi mai! cf. mare].

2) ma shi maĭ interj. de chemare adresata prietenilor de mirare shi de amenintzare dushmanilor: Haĭde maĭ! Haĭdetzĭ maĭ fratzĭ! Maĭ da viteaz e! Maĭ da proshtĭ sintetzĭ! Maĭ Tatare tzinetzĭ calu! Fugĭ deaicea maĭ Jidane! (var. din mare. Cp. shi cu alb. moĭa fa). In est se adreseaza shi femeilor: maĭ Marando! Cind e maĭ cu furie se zice shi mi.

MAI interj. v. ma.

mai¹ [At: NECULCE L. 21 / V: ma (reg) mo / E: nct] (Fam) 1 i Cuvant de adresare catre una sau mai multe persoane de sex masculin mai rar feminin shi care marcheaza intre vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior Vz bre. 2 i (Are sau prelungit) Exprima admiratzie. 3 i Exprima mirare. 4 i Exprima surpriza. 5 i Exprima nedumerire. 6 i Exprima nemultzumire. 7 i Exprima ironie. 8 sm Un barbat oarecare Un „ma” striga dupa mine.

mai² vt [At: L. ROM. 1959 nr. 1 52 / Pzi: ~esc / E: mai¹] (Reg) A spune cuiva „mai” sau „ma”.

mai³ av vz mai¹

mo i vz mai¹

MAI interj. (Fam.) 1. Cuvant de adresare catre una sau mai multe persoane de sex masculin mai rar feminin care marcheaza intre vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior; ba. 2. Cuvant folosit pentru a exprima admiratzie; mirare nedumerire; neincredere; nemultzumire; ironie. [Var.: ma interj.] Et. nec.

MAI interj. 1. (Familiar) Cuvint cu care ne adresam uneia sau uneori mai multor persoane masculine; p. ext. shi uneia sau mai multor femei. Ia ascultatzi mai dar de cind atzi pus voi stapinire pe mine zise Gerila. CREANGA P. 253. ◊ (Intarit prin pronume) Tu mai eshti bun de trait in padure cu lupii. CREANGA P. 252. ◊ (Urmat de substantive la vocativ) Mai fratzilor! zise Botgros cu mare mihnire cine shtie daca neom mai intilni! SADOVEANU O. I 114. Apoi da mai nevasta singele apa nu se face. CREANGA P. 38. 2. (Mai ales repetat) Exclamatzie prin care se exprima uimirea mirarea nedumerirea neincrederea. Mai mai! se minuna profesorul. C. PETRESCU R. DR. 126. Mai mai mai k multetzi mai vad ochii! CREANGA P. 241. Varianta: ma (CREANGA P. 45 BIBICESCU P. P. 37 TEODORESCU P. P. 120) interj.

MAI interj. (se foloseshte k adresare catre o persoana de sex masculin). [Var. ma] /Orig. nec.

mai! int. V. ma!

maĭ V. ma 2.

!ma¹/mai (fam.) interj.

ma interj. v. mai

ma interj. shi pron.

mai v. ma¹

mai/ma interj.

MAI interj. hai! (pop. shi fam.) ba! (pop.) bre! (~! tu de colo!)

MAI interj. hai! (pop. shi fam.) ba! (pop.) bre! (~! tu de colo!)

mai interj. Serveshte la adresare shi mirare. Var. (Munt.) ma. Lat. mǒdǒ redus la *mo cf. it. mo sard. moi immoi; cf. amu shi pentru dezvoltarea vocalei finale cazul paralel al lui post › poi › pai. Explicatziile anterioare considera acest cuvint inseparabil de mare (Cihac II 718; Tiktin; SHeineanu Istoria filologiei 345; Philippide II 722; Pascu II 65); dar aceasta identitate nu pare evidenta. Cu atit mai putzin sigura este afirmatzia dictzionarelor in general k este interj. de adresare catre un barbat caci in Mold. se foloseshte shi pentru femei shi k peste tot este foarte folosita in imprecatzie fara obiect definit: mai sa fieal dracului. Este cuvint de uz general (ALR I 198).

ma (mai) interj. 1. Termen de adresare (atentzionare dar shi amenintzare) persoanelor de sex masculin. 2. Termen pentru a exprima admiratzia mirarea nedumerirea; mare. Var. a lui mare termen autohton (Cihac Tiktin Philippide Scriban); lat. modo redus la *mo (DER); et. nec. (DEX MDA).

ma Bucur Obor! expr. (iron.) ma bucur!

mai! interj. 1. termen de adresare catre una sau mai multe persoane de sex masculin mai rar feminin care marcheaza intre vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior 2. termen folosit pentru a exprima admiratzie mirare nedumerire neincredere nemultzumire ironie

MA interj v. mai¹.

MAI¹ interj. (Popular shi familiar adesea precedind un vocativ) 1. Cuvint de adresare catre una sau mai multe persoane de sex masculin mai rar feminin shi care marcheaza intre vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior. V. b r e. SHtefan voda lau intrebat: „Ce tzii voia mai?” NECULCE L. 21. Taci mai omule k asurzeshti boierii. ALECSANDRI T. 554 cf. 234 343 913 id. O. 70. Buna vreme mai baiete! EMINERSCU O. I 84. Ia ascultatzi mai dar de cind atzi pus voi stapinire pe mine zise Gerila? CREANGA P. 253. Apoi da mai nevasta singele apa nu se face. id. ib. 38 cf. 45 id. A. 51. Stai ma sami iau caciula k mia cazut din cap. ISPIRESCU L. 110 cf. 64 202. SHtii una mai femeie? zise Pirvu injugind boii la car. CONV. LIT. XX 364. Da acasa nu puteai sta mai femeie? REBREANU I. 15. Mai fiintza nenorocita shi fara simtzire! Cind te intreb raspunde: da ori nu! SADOVEANU P. S. 29 cf. id. O. I 114 VI 258. Cum atzi fugit ma nenorocitzilor shi de ce atzi fugit cu armele la voi? CAMIL PETRESCU O. III 169. Nu mai Pazuna! Eu in razboi leam fost k un tata. CAMILAR N. II 238. Mai baditza al meu dulce Fami cu ochiul cind. tei duce. JARNIKBIRSEANU D. 47 cf. 7. De unde vii mai muiere Prin amurg pe aceasta vreme? MARIAN SA. 53. SHi unde mai tata mi se prind de mina la joc de pare cas draci de pe comoara. SHEZ. III 183. Ma baditza... Cind mai vii tu pe la noi? BIBICESCU P. P. 37. Ma. . . Nicutzi ma! Com. din MARGINEARADAUTZI cf. ALRM I/II h 283. ◊ (Folosit la adresa unui animal) Mai motane Vinancoa sa stam de vorba. EMINESCU N. 43. ◊ (Substantivat m.) SHi capitala i se aratase cu fatza ei veridica: vulgara k un „ma” in gura unui om cu buze groase shi burta plina. TEODOREANU M.II 169. 2. (Adesea repetat sau pronuntzat cu „a” prelungit) Cuvint folosit pentru a exprima: a) admiratzie mirare surpriza. Ma! . . . k mare minune shi asta! CREANGA P. 24. Mai mai mai! k multetzi mai vad ochii. id. ib.241 cf. 308. Maimai! Se minuna profesorul. PETRESCU R. DR. 126. Mai da frumos i. ALR II 3256/551 cf. 3256/414 514 728. ♦ (Adjectival repetat) Frumos. V. g i g e a. Sa ma spal sa fiu mai mai SHi dragutza la flacai! PAMFILE C. TZ. 170 ; b) nedumerire neincredere teama. Mai mai mai. . . sa numi fi pus opinca berbantul cel de Pepelea? ALECSANDRI T. 832. El statu de se socoti gindinduse: ma k ce sa fie asta? ISPIRESCU L. 62 cf. ALR II 3253/551 ; c) nemultzumire. Da deschide usha bre omule. . . mai k inca asha lighioaie nam vazut. ALECSANDRI T. 199. Mai mai mai! aceshtias curat saracie trimisa de la Dumnezeu pe capul mieu! CREANGA P. 261 ; d) ironie. Mai. . . mai. . . mai! tares bosumflatzi clironomii! ALECSANDRI T. 631 cf. 162 997. SHi: ma (regional) mo (ALR I 236/85) interj. Etimologia necunoscuta.

MAI² vb. IV. Tranz. (Regional) As pune cuiva „mai” (ButoieshtiStrehaia). L. ROM.1 959 nr. 1 52. Prez. ind.: maiesc. V. mai¹.

MAI³ v. mai¹.