16 definitzii pentru hai (interj.)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
HAI1 interj. 1. (Reg.) Termen familiar cu care te adresezi cuiva; bre fa. 2. Strigat cu care se indeamna sau cu care se mana boii shi vacile. Onomatopee.
HAI1 interj. 1. (Reg.) Termen familiar cu care te adresezi cuiva; bre fa. 2. Strigat cu care se indeamna sau cu care se mana boii shi vacile. Onomatopee.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
hai1 [At: ALECSANDRI T. 906 / V: hait haai haichi hait haiti / E: fo] 12 i (Are) Hai (12). 3 i Strigat cu care se mana vitele. 4 i (Dupa un vocativ) Formula familiara de adresare. 5 i Strigat cu care vanatorul asmute cainii dupa vanat. 6 sn (Reg) Hait1 (4). 7 sn (Reg; pex) Urat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
HAI1 interj. 1. (Mold. Transilv.; mai ales dupa un apelativ feminin sau dupa un nume propriu de femeie la vocativ) Termen familiar cu care te adresezi cuiva; bre fa. Fata hai! ia da tu flacaului demincatul ce iam facut. EMINESCU N. 20. Copila hai! Florin nui de tine! ALECSANDRI T. 906. Tata hai ma duc shi eu. SHEZ. II 154. 2. (Precedind numele unui animal la vocativ) Strigat cu care se indeamna sau se mina boii shi vacile. Amindoi la drum pleca... SHi mereu boiindemna: «Hai Plevan hai Bourean Giuncanashi dea lui Stoian!» ALECSANDRI P. P. 98. ◊ (Repetat intrun refren popular) Minatzi mai hai hai! ALECSANDRI P. P. 387.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
HAI interj. 1) (se foloseshte pentru a indemna unele animale). 2) (se foloseshte repetat in uraturi sau in unele cantece populare). 3) fam. (se foloseshte k adresare catre o persoana) Fa; bre. Fata hai. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
hai! int. de imboldit vitele: manatzi mai hai hai! POP.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
haĭ shi aĭ (Mold.) interj. care k shi haĭ haĭn shi aĭ arata intrebarea (cind intrebatu tace): Nu tzĭam spus eu? Haĭ? Haĭ arata shi vocativu (Mold. Trans.): Ĭa staĭ bade haĭ! Ĭa tacĭ femeĭe haĭ! Ĭa maĭ minatzĭ maĭ haĭ haĭ! V. shi ha shi heĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
hai1 i [At: ANON. CAR. / V: ~in / E: fo] 1 (Are) Imita un suspin. 2 (Are) Exprima regretul. 3 (Are) Exprima admiratzia. 4 Exprima o interogatzie familiara. 5 (Exclamativ) Ba bine k nu! 6 Haide.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
hait1 i vz hai
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
2) haĭ shi aĭ (in est shi haĭn haĭ shi aĭ) interj. de intrebare (cind intrebatu tace): Nu tzĭam spus eu? Haĭ?
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
hai1/haihắi interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
hai interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
haihắi v. hai
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
HAI interj. mai.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
HAI interj. mai! (pop. shi fam.) ba! (pop.) bre! (~! tu de colo!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hai interj. Se intrebuintzeaza pentru a indemna shi mina animalele. Creatzie spontana. Se foloseshte numai la boi vaci shi oi; pentru cai i corespunde forma hi. Der. hai vb. (a indemna animalele cu strigate; a speria vinatul cu tzipete); haicai vb. (inv. a haitui a goni; a speria); hait s. n. (strigat indemn); hais (var. haisa hois(a) his) interj. (se foloseshte pentru a mina boi la dreapta) pare der. expresiv de la hai (dupa Nandrish RF I 185 in loc de aist(a) forma mold. de la acesta ceea ce nu explica raspindirea sa generalizata). Apare cu acelashi sens in sb. ais mag. hajsz sas. hoits rut. hojs de unde ar putea proveni din rom. Hai (var. hii) vb. (a apasa; a se apleca; a se prabushi) pare de asemenea creatzie expresiva shi este posibil sa exprime aceeashi intentzie (DAR il pune in legatura cu mag. hajlani „a se inclina”). Din aceeashi radacina cu l expresiv provin halacai vb. (Bucov. a striga); halaciuga (var. halagiuca) s. f. (hatzish care serveshte drept ascunzatoare vinatului tufishuri maracinish; par incilcit; harmalaie) shi haciuga s. f. (surcele) de la haicai k halaciuga de la halacai (Scriban il deriva pe halaciuga din rus. olačuga „coliba”; pentru Cihac II 133 este vorba de sl. chalaga cf. sb. haluga „iarba” dar rezultatul acestui cuvint sl. este halinga s. f. „balarii” cf. DAR); halai vb. (a se certa); halagea s. f. (Munt. zgomot; larma); halalai vb. (a face zgomot) cf. Iordan BF IX 118; halalaie s. f. (larma zarva); halau s. n. (cearta bataie); halalau adj. (Munt. greoi nedibaci); halaloi adj. (Trans. lenesh puturos); haladuda s. f. (femeie murdara shi neglijenta; femeie bondoaca); halatzuga s. f. (femeie stricata); holca s. f. (larma zarva scandal) care Cihac II 140 il explica prin sb. huka shi DAR prin rus. golka „rebeliune”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
hắi interj. Termen de adresare. Onomatopee (DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
haiinterjectzie
-
- Fata hai! ia da tu flacaului demincatul ce iam facut. EMINESCU N. 20. DLRLC
- Copila hai! Florin nui de tine! ALECSANDRI T. 906. DLRLC
- Tata hai ma duc shi eu. SHEZ. II 154. DLRLC
-
- 2. Strigat cu care se indeamna sau cu care se mana boii shi vacile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Amindoi la drum pleca... SHi mereu boiindemna: «Hai Plevan hai Bourean Giuncanashi dea lui Stoian!» ALECSANDRI P. P. 98. DLRLC
- (Intrun refren popular) Minatzi mai hai hai! ALECSANDRI P. P. 387. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09