MAI¹ interj. (Popular shi familiar adesea precedind un vocativ) 1. Cuvint de adresare catre una sau mai multe persoane de sex masculin mai rar feminin shi care marcheaza intre vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior. V. b r e. SHtefan voda lau intrebat: „Ce tzii voia mai?” NECULCE L. 21. Taci mai omule k asurzeshti boierii. ALECSANDRI T. 554 cf. 234 343 913 id. O. 70. Buna vreme mai baiete! EMINERSCU O. I 84. Ia ascultatzi mai dar de cind atzi pus voi stapinire pe mine zise Gerila? CREANGA P. 253. Apoi da mai nevasta singele apa nu se face. id. ib. 38 cf. 45 id. A. 51. Stai ma sami iau caciula k mia cazut din cap. ISPIRESCU L. 110 cf. 64 202. SHtii una mai femeie? zise Pirvu injugind boii la car. CONV. LIT. XX 364. Da acasa nu puteai sta mai femeie? REBREANU I. 15. Mai fiintza nenorocita shi fara simtzire! Cind te intreb raspunde: da ori nu! SADOVEANU P. S. 29 cf. id. O. I 114 VI 258. Cum atzi fugit ma nenorocitzilor shi de ce atzi fugit cu armele la voi? CAMIL PETRESCU O. III 169. Nu mai Pazuna! Eu in razboi leam fost k un tata. CAMILAR N. II 238. Mai baditza al meu dulce Fami cu ochiul cind. tei duce. JARNIKBIRSEANU D. 47 cf. 7. De unde vii mai muiere Prin amurg pe aceasta vreme? MARIAN SA. 53. SHi unde mai tata mi se prind de mina la joc de pare cas draci de pe comoara. SHEZ. III 183. Ma baditza... Cind mai vii tu pe la noi? BIBICESCU P. P. 37. Ma. . . Nicutzi ma! Com. din MARGINEARADAUTZI cf. ALRM I/II h 283. ◊ (Folosit la adresa unui animal) Mai motane Vinancoa sa stam de vorba. EMINESCU N. 43. ◊ (Substantivat m.) SHi capitala i se aratase cu fatza ei veridica: vulgara k un „ma” in gura unui om cu buze groase shi burta plina. TEODOREANU M.II 169. 2. (Adesea repetat sau pronuntzat cu „a” prelungit) Cuvint folosit pentru a exprima: a) admiratzie mirare surpriza. Ma! . . . k mare minune shi asta! CREANGA P. 24. Mai mai mai! k multetzi mai vad ochii. id. ib.241 cf. 308. Maimai! Se minuna profesorul. PETRESCU R. DR. 126. Mai da frumos i. ALR II 3256/551 cf. 3256/414 514 728. ♦ (Adjectival repetat) Frumos. V. g i g e a. Sa ma spal sa fiu mai mai SHi dragutza la flacai! PAMFILE C. TZ. 170 ; b) nedumerire neincredere teama. Mai mai mai. . . sa numi fi pus opinca berbantul cel de Pepelea? ALECSANDRI T. 832. El statu de se socoti gindinduse: ma k ce sa fie asta? ISPIRESCU L. 62 cf. ALR II 3253/551 ; c) nemultzumire. Da deschide usha bre omule. . . mai k inca asha lighioaie nam vazut. ALECSANDRI T. 199. Mai mai mai! aceshtias curat saracie trimisa de la Dumnezeu pe capul mieu! CREANGA P. 261 ; d) ironie. Mai. . . mai. . . mai! tares bosumflatzi clironomii! ALECSANDRI T. 631 cf. 162 997. SHi: ma (regional) mo (ALR I 236/85) interj. Etimologia necunoscuta.