LÚPTA lupte s. f. 1. Infruntare bataie intre doua (sau mai multe) persoane (de obicei fara folosirea armelor) care cauta sa se invinga una pe alta (sau unele pe altele). ◊ Lupta dreapta = lupta (1) corp la corp fara arme shi fara vicleshuguri. ♦ (La pl.) Ramura sportiva in care se intrec dupa anumite reguli doi luptatori. ◊ Lupte clasice (sau grecoromane) = forma de lupte in care procedeele tehnice reglementare se aplica numai la partea superioara a corpului (de la linia de centura in sus). Lupte libere = forma de lupte la care procedeele tehnice se aplica la oricare dintre partzile corpului putand fi executate shi cu ajutorul picioarelor. 2. Ciocnire armata intre doua fortze inamice; batalie. ♦ Fig. Efortul a doi adversari sau a doua puteri rivale pentru ashi impune vointza. ◊ Lupta de clasa = (in teoria marxistleninista) lupta desfashurata (pe plan economic politic shi ideologic) intre clase cu interese fundamentale opuse. 3. Efort depus de cineva pentru a invinge o greutate o nevoie sau pentru a se apara. 4. Straduintza depusa de cineva pentru a combate o idee o conceptzie o deprindere; combatere. Lat. lucta.

lupta sf [At: MARDARIE L. 225 / V: (inv) lupt / Pl: ~te / E: ml lucta] 1 (De obicei dupa verbul „a se apuca” „a se lua” „a se prinde”) Bataie intre doua sau mai multe persoane in care se folosesc sau nu armele Si: (ivr) luptare. 2 (Is) ~ dreapta Lupta (1) corp la corp fara arme shi fara vicleshuguri. 3 (Lpl) Ramura sportiva in care se intrec dupa anumite reguli doi luptatori. 4 (Lpl; is) ~te clasice (sau grecoromane) Forma de lupte (3) la care procedeele tehnice reglementare se aplica numai la partea superioara a corpului de la linia de centura in sus. 5 (Lpl; is) ~te libere Forma de lupte (3) la care procedeele tehnice se aplica la oricare dintre partzile corpului putand fi executate shi cu ajutorul picioarelor. 6 (Spc) Infruntare dintre oameni shi animale mai ales in scopul salvarii vietzii. 7 (Pan) Incaierare care are loc intre animale in timpul vanatorii in cadrul unor spectacole de divertisment etc. sau intre masculi in perioada de reproducere. 8 (Irn; intre persoane de sex opus) Harjoana. 9 (Fig) Mishcare dezordonata shi nestavilita. 10 Ciocnire armata intre doua fortze inamice Si: bataie (21) (irg) batalie (1) (rar) razboi razboire. 11 (Inv; is) Om de ~ Combatant. 12 (Lpl; is) ~te interne Confruntari de obicei armate intre cetatzenii aceleiashi tzari. 13 (Prc; ias) Confruntari armate sau nu intre membrii aceluiashi partid grup politic etc. 14 (Spc; is) ~ biologica Metoda de distrugere a speciilor daunatoare culturilor agricole prin utilizarea pradatorilor shi a parazitzilor lor naturali sau a unor produse de natura biologica. 15 (Spc; is) ~ integrata Ansamblu de mijloace shi metode fizice chimice biologice utilizate impotriva daunatorilor agricoli. 16 (Inv; is) Car de ~ Vehicul ushor cu doua rotzi blindat cu tractziune animala care servea in Antichitate shi in Evul Mediu k mijloc de deplasare rapida a luptatorilor pe campul de lupta in timpul desfashurarii actziunilor militare. 17 (Inv; is) Ordine de ~ Organizare a trupelor shi a dispozitivelor de lupta (10) in teren. 18 (Is) Tovarash de ~ Camarad. 19 (Pex; ias) Soldat. 2021 (Iljv) Fara ~ (In mod) pashnic. 2223 (D. tzari popoare etc.; ie) A (se) angaja in ~ A (se) implica in cheltuielile shi pregatirile pentru desfashurarea unor actziuni armate. 24 (Ie) A se ridica la ~ A veni la razboi Si: a se mobiliza. 25 (Ie) A scoate din ~ A indeparta de pe campul de lupta ceva sau pe cineva devenit ineficient. 26 (Inv; ie) A se scula (asupra cuiva) cu ~ A declansha un conflict o cearta un atac etc. impotriva cuiva. 27 (D. oameni; ie) A cadea in ~ A muri in timpul unei confruntari armate. 28 (D. tzari persoane; ie) A intra in ~ A interveni cu trupe tehnica militara etc. in desfashurarea unui razboi. 29 Efort depus de cineva pentru a invinge o greutate o nevoie sau pentru a se apara. 30 (Udp „pentru” „spre” care indica domeniul scopul caracterul) Curent care grupeaza sau mobilizeaza un numar mare de oameni in jurul unor interese idealuri etc. 31 (Is) ~ta pentru existentza Denumire data de Charles Darwin confruntarii dintre indivizii aceleiashi specii dintre specii diferite sau dintre organisme shi mediul abiotic prin care ishi asigura supravietzuirea indivizii care se adapteaza cel mai ushor. 32 (Pex; shis ~ta pentru viatza trai sau ~ta vietzii) Totalitate a eforturilor actziunilor etc. depuse in scopul asigurarii celor necesare traiului zilnic. 33 (Ila) De ~ Militant. 34 (Ivp; ie) A lupta ~te A depune eforturi. 35 (Pop; ie) A avea ~te A se confrunta cu mari greutatzi. 36 Efort depus de cineva pentru a combate o idee o conceptzie o deprindere etc. 37 (Udp „contra” „cu” „impotriva”) Impotrivire. 38 (Ivr) Actziune agresiva Si: (inv) patimire vrajmashie zbucium. 39 (Ivr; ie) Ai da (cuiva) ~ A persecuta. 40 (Fig; udp „cu” „intre” etc.) Ciocnire intre doua forte tendintze fenomene etc. care se manifesta sau se dezvolta in sens contrar. 41 (Rar; is) ~ de partid Activitate politica desfashurata in favoarea propriului partid shi in dauna intereselor obshteshti. 42 (Inv; in teoria marxistleninista; is) ~ de clasa Lupta (40) desfashurata pe plan ideologic politic shi economic intre clase cu interese opuse. 43 (Pex) Polemica. 44 (Reg; ie) A se da pe (sau in) ~ A se tranti.

LÚPTA lupte s. f. 1. Incaierare bataie intre doua (sau mai multe) persoane (de obicei fara folosirea armelor) care cauta sa se invinga una pe alta (sau unele pe altele). ◊ Lupta dreapta = lupta (1) corp la corp fara arme shi fara vicleshuguri. ♦ (La pl.) Ramura sportiva in care se intrec dupa anumite reguli doi luptatori. ◊ Lupte clasice (sau grecoromane) = forma de lupte in care procedeele tehnice reglementare se aplica numai la partea superioara a corpului (de la linia de centura in sus). Lupte libere = forma de lupte la care procedeele tehnice se aplica la oricare dintre partzile corpului putand fi executate shi cu ajutorul picioarelor. 2. Ciocnire armata intre doua fortze inamice; batalie. ♦ Fig. Ciocnire intre doua fortze care actzioneaza in sens contrar. ◊ Lupta de clasa = (in teoria marxistleninista) lupta desfashurata pe plan economic politic shi ideologic intre clase cu interese fundamentale opuse. 3. Straduintza depusa de cineva pentru a invinge o greutate o nevoie sau pentru a se apara. 4. Straduintza depusa de cineva pentru a combate o idee o conceptzie o deprindere; combatere. Lat. lucta.

LÚPTA lupte s. f. 1. (Uneori in constructzie cu verbul «a se lua») Incleshtare corp la corp intre doua persoane care cauta sa se invinga una pe alta; incaierare (pe viatza shi pe moarte) intre doua persoane. Se luara la lupta. Cum il prinse cum nul prinse... destul k il trinti la pamint incit pina in grumazi sa cufundat. RETEGANUL P. III 70. In sabii sa ne taiem... ori in lupta sa ne luptam. ISPIRESCU L. 42. Bine k miai venit FatFrumos... hai la lupta acu om vedea cinei mai tare. EMINESCU N. 10. ◊ Lupta dreapta = lupta corp la corp fara arme fara inshelatorii sau ajutor strain. Se invoira sa se ia la lupta dreapta. ISPIRESCU L. 87. Ba nam viclenit asupra tatalui tau ci totdeauna mam luptat in lupta dreapta. Dar cu tine nu moi bate. EMINESCU N. 7. ◊ Fig. Sancercam in lupta dreapta A turna in forma noua limba veche shintzeleapta? EMINESCU O. I 137. ♦ (Sport; uneori determinat prin «grecoromana») Intrecere intre doi luptatori in care fiecare cauta sa trinteasca pe adversar cu omoplatzii la pamint fara sa foloseasca procedee dureroase. 2. (Mil.) Ciocnire armata intre doua fortze inamice; batalie. V. razboi. Zidurile cladirilor uzinei purtau inca urmele luptelor care sau dat aci pentru fiecare palma de pamint. STANCU U.R.S.S. 193. Lupta iar incepe... dushmanii zdrobitzi Cad k nishte spice de securi lovitzi. BOLINTINEANU O. 34. Lupta urla sencleshteaza SHi barbarii totzi gramada Mortzii crude se dau prada. ALECSANDRI P. II 16. Sacuii se apucara a cauta prin paduri shi prin strimtori pe nobilii care umblau ratacind... shi dupa cei ucisera mai pe totzi se intoarsera la locul luptei. BALCESCU O. II 258. ♦ Fig. Ciocnire intre doua fortze care lucreaza in sens contrar. Lupta dintre vechi shi nou. 3. (In expr.) Lupta de clasa = lupta dintre exploatatori shi exploatatzi expresie a caracterului de neimpacat al intereselor de clasa constituind fortza motrice de dezvoltare in societatea impartzita in clase antagoniste; in capitalism ea duce in mod inevitabil la prabushirea societatzii burgheze shi la instaurarea dictaturii proletariatului care are drept scop lichidarea claselor shi crearea societatzii comuniste. 4. Efort depus de cineva pentru a se apara; straduintza depusa de cineva pentru a invinge o greutate o nevoie. Ash vrea k shi lantorsul meu Sa fii aici sami dai sa beu; Iar ea tot nemishcata stind Cu ochiin jos shi tremurind De lupta ei tirziu shi greu Rosti sfioasa: Cind? COSHBUC P. I 281. Pepeleo!... de azi incepe o viatza plina de lupte pentru tine. ALECSANDRI T. I 402. 5. (Urmat de o determinare introdusa prin prep. «pentru») Actziune intreprinsa pentru a obtzine ceva stradanie. Haide cu noi batrine shiai santinereshti. Fiindca munca noastra i miez din lupta noastra: o lupta cinstita shi dreapta pentru un trai mai bun pentru o viatza mai buna tuturor. DAVIDOGLU M. 61. Oamenii de shtiintza sovietici... merg zi de zi mai departe in lupta pentru pastrarea sanatatzii poporului sovietic. STANCU U.R.S.S. 127. 6. (Urmat de o determinare introdusa prin prep. «contra» «impotriva» «cu») Combatere. Lupta impotriva superstitziilor. ▭ In lupta cu decadentismul arta progresista se dezvolta shi se intareshte. SCINTEIA 1954 nr. 2898.

LÚPTA ~e f. 1) Incaierare bataie intre doua sau mai multe persoane. 2) Intrecere sportiva intre doi luptatori. 3) Ciocnire intre doua fortze armate dushmane. 4) fig. Ciocnire intre doua fortze (tendintze) care actzioneaza in sens contrar (pe plan politic shi economic). 5) Efort straduintza pentru a invinge o greutate pentru ashi crea conditzii normale de trai. 6) Efort straduintza pentru combaterea unor idei sau conceptzii. [G.d. luptei] /<lat. lucta

lupta f. 1. exercitziu de cercare a puterilor: lupta dreapta; 2. batalie: pacea puse capat luptei sangeroase; 3. fig. discutziune cearta: lupta electorala. [Lat. LUCTA].

lúpta f. pl. e (lat. lŭcta it. lotta vpv. sp. lucha fr. lutte pg. luta). Batalie bataĭe intre armate: lupta de la Valea Alba. Exercitziŭ de lupta trinta: lupta franceza. Fig. Lupta electorala.

lúpta s. f. g.d. art. lúptei; pl. lúpte

lúpta s. f. g.d. art. lúptei; pl. lúpte

LÚPTA s. 1. v. bataie. 2. v. batalie. 3. (SPORT) (pop.) tranta. 4. v. concurentza.

LUPTA s. 1. bataie incaierare (rar) incaier incaieratura (reg.) incaierat (fam.) tavaleala trinteala. (~ dintre cei doi na durat mult.) 2. (MIL.) batalie (rar) infruntare (inv. shi pop.) bataie (inv. shi reg.) razboi (inv.) hartza oaste toi (fig.) ciocnire. (Biruitor in ~ de la Posada.) 3. (SPORT) (pop.) trinta. 4. concurentza intrecere rivalitate. (~ intre mai multe concerne.)

Lupta ≠ pace

lúpta (lúpte) s. f. Batalie. Mr. (lufta). Lat. lucta (Meyer 247; Pushcariu 1003; CandreaDens. 1031; REW 5147; Tiktin) cf. it. lotta fr. lutte sp. lucha port. luta alb. ljuftë (Philippide II 645) de unde mr. Der. lupta vb. (a se bate) din lat. luctāre (Pushcariu 1002; CandreaDens. 1030; REW 5148) cf. mr. alumtu alumtare it. lottare prov. sp. luchar fr. lutter cat. lluytar port. lutar; luptaci adj. (inv. care lupta); luptator s. m. (militar); inlupta vb. (Trans. de S. a invinge).

ALARMA (DE LUPTA) AERIANA actziune prin care trupele celelalte formatziuni de aparare unitatzi economice etc. sunt inshtiintzate despre pericolul unui atac sau lupte aeriene necesitand luarea unor masuri de protectzie shi de lupta. La A.D.L.A. participa trupe de uscat apararea antiaeriana a teritoriului aviatzia militara shi garda natzionala care iau masuri de respingere a atacului aerian inamic.

DISPOZITIV DE LUPTA AL FORMATZIILOR DE AVIOANE dispunere in zbor a avioanelor in scopul executarii in comun a unei misiuni in deplina securitate a zborului importante fiind pentru aceasta: distantza dintre avioane (masurat in sensul frontului) adancimea formatziei (masurata in directzia de zbor de la primul la ultimul avion pe intregul dispozitiv de lupta) largimea formatziei (masurata de front pe intregul dispozitiv de lupta) inaltzimea formatziei (data de masurarea pe verticala a spatziului ocupat de toate avioanele). Dispozitivele de lupta folosite pentru celule sunt in: linie diagonala fir de avioane pentru patrule sageata sau diagonala pentru escadrile sageata diagonala sau serpentina de patrule.

ILUMINAREA CAMPULUI DE LUPTA are drept scop iluminarea terenului shi a obiectivelor inamice pentru marirea efectului actziunilor de lupta pe timp de noapte: ofensive trageri cu armamentul de artilerie shi de infanterie bombardamente aeriene. Se realizeaza cu proiectile de artilerie shi cu bombe de aviatzie cu incarcatura luminoasa (pentru zone apropiate shi de mica intindere) shi cu rachete luminoase cu parashuta. Aceasta actziune se executa corelat cu utilizarea aparaturii optice pe timp de noapte shi poate fi: continua pe toata durata actziunii de lupta shi periodica in anumite momente.

INTENSITATEA ACTZIUNILOR DE LUPTA ALE AVIATZIEI numarul misiunilor executate cu o anumita categorie de aviatzie intro zi de lupta sau intro anumita perioada putand fi valabila de la o zi la alta sau de la o perioada la alta depinzand de scopurile propuse de misiunile trupelor de uscat sau ale marinei militare de disponibilitatea tehnicii de lupta a personalului navigant de timpul shi conditziile meteorologice de starea de asigurare materiala a categoriei de aviatzie respective.

INCEPUTUL PARCURSULUI DE LUPTA reper caracteristic de pe sol stabilit prin calculul la pregatirea unei misiuni de lupta fatza de obiectivul care urmeaza a fi lovit cu o formatzie de avioane de vanatoarebombardament sau bombardament de la care incep manevrele de apropiere vizare shi atacul obiectivului.

LUPTA AERIANA lupta intre doua avioane sau elicoptere. Lupta aeriana este principala forma combativa a aviatziei de vanatoare pentru nimicirea mijloacelor de atac aerian ale inamicului. Fazele luptei aeriene sunt: cautarea tzintei apropierea de tzinta atacul shi degajarea dupa executarea atacului. Elementele de succes ale luptei aeriene sunt: actziunea exclusiv ofensiva initziativa surprinderea manevra impetuoasa perseverentza utilizarea deplina a posibilitatzilor aeronavei. In lupta aeriana cu aviatzia de vanatoare atacul se executa de regula din emisfera din spate cu folosirea ratzionala a ecartului de viteza shi a manevrelor.

MIJLOC / DE LUPTA / DE ACTZIUNE / DE ATAC / AERIAN denumire generala data tehnicii de lupta deservind atziunile militare (aici sunt incluse avioanele shi aparatele de zbor fara pilot).

LÚPTA (lat. lucta) s. f. 1. Infruntare bataie (corp la corp) intre doua sau mai multe persoane (de obicei fara folosirea armelor). ◊ L. dreapta v. drept (6). ♦ (La pl.) Ramura sportiva in care doi luptatori se intrec dupa anumite reguli. L. sunt organizate pe categorii dupa greutatea luptatorilor (48 52 57 61 68 74 82 90 100 shi 130 kg). Luptele libere sau aflat in programul olimpic de la prima editzie din 1896 (Atena) iar cele grecoromane din 1908 (Londra). Primul campionat mondial sa desfashurat la New York in 1885. In Romania luptele au o foarte veche traditzie: in 1902 in sala Eforie din Bucureshti sa desfashurat o mare competitzie internatzionala. Sportivii romani au inceput sa se afirme in arena internatzionala incepand cu 1956 (Olimpiada de la Melbourne). Dea lungul anilor ei au detzinut suprematzia in multe competitzii. prin sportivi k: D. Parvulescu Gh. Berceanu V. Bularca N. Ginga C. Alexandru I. Draica sh.a. ◊ Lupte grecoromane = forma de lupte la care procedeele tehnice se aplica numai la partea superioara a corpului (de la linia de centura in sus). Lupte libere = forma de lupte la care procedeele tehnice de lupta se aplica la oricare din partzile corpului putand fi executate shi cu ajutorul picioarelor. 2. Batalie intre doua fortze armate inamice. ♦ Fig. Efortul care il fac doi adversari sau doua puteri rivale pentru ashi impune vointza pentru a triumfa interesele lor etc. ◊ L. de clasa = (in teoria marxistleninista) lupta desfashurata (pe plan economic politic shi ideologic) intre clase cu interese fundamentale opuse. A fost folosita de regimurile comuniste pentru eliminarea adversarilor politici. 3. (BIOL.) Lupta pentru existentza = denumire data de Darwin corelatziilor dintre organisme shi mediu datorita carora supravietzuiesc indivizii cu cele mai avantajoase caractere adaptative („lupta” organismelor cu mediul abiotic dintre organismele aceleiashi specii shi dintre specii diferite).

LE COMBAT CESSA FAUTE DE COMBATTANTS (fr.) lupta sa sfarshit din lipsa de luptatori Corneille „Le Cid” act. IV scena 5. Astfel incheie Rodrigue relatarea bataliei sale cu maurii care a reushit sai infranga pana la unul. Astazi constatare glumeatza in legatura cu o dezbatere care sa incheiat precipitat sau la care sa renuntzat din lipsa de participantzi.

LUPTA 1. Ziar al Partidului Natzional Roman. A aparut zilnic la Budapesta (24 dec. 1906dec. 1910) condus de Al. VaidaVoevod. Colaboratori: I. Slavici N. Iorga O. Goga A. Cotrush. 2. Ziar liberal aparut cu intermitentze la Iashi shi Bucureshti (18841895) sub conducerea lui G. Panu. Colaboratori: D. Zamfirescu N. Iorga C. Mille sh.a.

PODUL INALT Lupta de la ~ nume sub care mai este cunoscuta batalia de la Vaslui (1475).

STRUGGLE FOR LIFE (engl.) lupta pentru existentza Expresie pusa in circulatzie de Darwin pentru a caracteriza selectzia naturala in urma caruia supravietzuiesc numai indivizii cu mare putere de adaptare.

a da lupte grele expr. (glum.) a avea mai multe contacte sexuale consecutive.

lupte intestine soldate cu ghioraituri expr. (adol.) foame stare de inanitzie.

lupte tatareshti expr. (intl.) altercatzie provocata intentzionat in timpul careia victima este pradata pe neobservate fara a fi vatamata fizic.