optziuni
  • info

13 definitzii pentru jurui (fagadui)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

JURUÍ1 juruiesc vb. IV. Tranz. (Inv. shi reg.) A fagadui a promite in mod solemn. ♦ A fagadui k sotz (sau sotzie). ♦ Refl. A se lega prin juramant. Din magh. gyürüzni „a logodi”.

JURUÍ1 juruiesc vb. IV. Tranz. (Inv. shi reg.) A fagadui a promite in mod solemn. ♦ A fagadui k sotz (sau sotzie). ♦ Refl. A se lega prin juramant. Din magh. gyürüzni „a logodi”.

jurui1 [At: COD. VOR. 66/12 / V: ~rai (reg) giurai / Pzi: ~esc / E: mg gyürüzni] (Irg) 12 vtr A (se) logodi. 3 vt A fagadui de sotz (sau sotzie). 45 vtr A (se) calugari. 6 vr Ashi lua angajamentul solemn fatza de Dumnezeu de a pastra randuielile creshtineshti. 7 vt A promite in mod solemn. 8 vr A se lega prin juramant (1). 9 vi A vraji.

JURUÍ1 juruiesc vb. IV. Tranz. (Invechit shi regional) A fagadui in mod solemn a promite sa faci pe voie cuiva sau sa dai cuiva ceva. V. jura. Mai bine iai da partea care iai juruito. SADOVEANU P. M. 74. Itzi marturisesc gresheala me shi itzi juruiesc k de acum nu voi mai face aceste rale lucruri. KOGALNICEANU S. 115. (Cu pronuntzare regionala) Imi giuruise k mashteapta Plingind mia spuso fata zau! PAUNPINCIO P. 58. ♦ A fagadui (de sotzie). Miau fost juruita mie Din mica copilarie. SEVASTOS C. 279. ♦ Refl. A se lega prin juramint. Cinea zice Nitzu vine Daiash tot ce am pe mine; Cinea zice k venit Daiash ce mam juruit. ALECSANDRI T. 1577.

A JURUÍ ~iésc tranz. 1) (bunuri materiale) A promite in mod public shi solemn. 2) (tineri pentru casatorie) A fagadui de sotz sau sotzie. /<ung. gyürüzni

A SE JURUÍ ma ~iésc intranz. A se angaja prin juramant; a se jura. /<ung. gyürüzni

JURUI vb. (Mold.) 1. A fagadui de sotzie. Sora lui craiu Elisafta ce io giuruise AlexandruCrai. URECHE. 2. A fagadui. A: SHi giurui cai va da lui ocina. AP. 1646 18v. Viiatza iaste neshtiuta SHi pina la ce vreme iaste giuruita. CVL 15 ; cf. VARLAAM; PRAV.DOSOFTEI PS; DOSOFTEI VS; CD 1698 4v 5r 26v 42r; N. COSTIN; CI 171 173; NCCD (gl.); NECULCE apud TEW; CD 1770 5r 52v; E 1779 13r. // B: De nevoie se juruiesc mult cu cuvintul iar cu lucrul nu iaste nimic. E ante 1704 26r; cf. CRON. 1687 31r. Etimologie: magh. gyürü cf. gyürüzni. Vezi shi juruintza juruire juruit juruita. Cf. credintza incredintzi.

juruí v. 1. a promite solemn: juruieshtei cerul shi pamantul CR.; 2. a se devota. [V. jurà].

jurai v vz jurui1

juruĭésc v. tr. (d. jur 2). Promit solemn. V. refl. Ma promit solemn ma consacrez: s’a juruit calugariiĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

juruí (a ~) (inv. reg.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. juruiésc imperf. 3 sg. juruiá; conj. prez. 3 sa juruiásca

juruí (a fagadui a roti) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. juruiésc imperf. 3 sg. juruiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. juruiásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

JURUÍ vb. v. angaja fagadui indatora insarcina jura logodi obliga promite.

jurui vb. v. ANGAJA. FAGADUI. INDATORA. INSARCINA. JURA. LOGODI. OBLIGA. PROMITE.

Intrare: jurui (fagadui)
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jurui
  • juruire
  • juruit
  • juruitu‑
  • juruind
  • juruindu‑
 singular plural
  • juruieshte
  • juruitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • juruiesc
 (sa)
  • juruiesc
  • juruiam
  • juruii
  • juruisem
a II-a (tu)
  • juruieshti
 (sa)
  • juruieshti
  • juruiai
  • juruishi
  • juruiseshi
a III-a (el, ea)
  • juruieshte
 (sa)
  • juruiasca
  • juruia
  • jurui
  • juruise
plural I (noi)
  • juruim
 (sa)
  • juruim
  • juruiam
  • juruiram
  • juruiseram
  • juruisem
a II-a (voi)
  • juruitzi
 (sa)
  • juruitzi
  • juruiatzi
  • juruiratzi
  • juruiseratzi
  • juruisetzi
a III-a (ei, ele)
  • juruiesc
 (sa)
  • juruiasca
  • juruiau
  • juruira
  • juruisera
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jurai
  • juraire
  • jurait
  • juraitu‑
  • juraind
  • juraindu‑
 singular plural
  • juraieshte
  • juraitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • juraiesc
 (sa)
  • juraiesc
  • juraiam
  • juraii
  • juraisem
a II-a (tu)
  • juraieshti
 (sa)
  • juraieshti
  • juraiai
  • juraishi
  • juraiseshi
a III-a (el, ea)
  • juraieshte
 (sa)
  • juraiasca
  • juraia
  • jurai
  • juraise
plural I (noi)
  • juraim
 (sa)
  • juraim
  • juraiam
  • jurairam
  • juraiseram
  • juraisem
a II-a (voi)
  • juraitzi
 (sa)
  • juraitzi
  • juraiatzi
  • jurairatzi
  • juraiseratzi
  • juraisetzi
a III-a (ei, ele)
  • juraiesc
 (sa)
  • juraiasca
  • juraiau
  • juraira
  • juraisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

jurui, juruiescverb

  • 1. invechit regional A promite in mod solemn. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: fagadui promite
    • format_quote Mai bine iai da partea care iai juruito. SADOVEANU P. M. 74. DLRLC
    • format_quote Itzi marturisesc gresheala me shi itzi juruiesc k de acum nu voi mai face aceste rale lucruri. KOGALNICEANU S. 115. DLRLC
    • format_quote cu pronuntzare regionala Imi giuruise k mashteapta Plingind mia spuso fata zau! PAUNPINCIO P. 58. DLRLC
    • 1.1. A fagadui k sotz (sau sotzie). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: logodi
      • format_quote Miau fost juruita mie Din mica copilarie. SEVASTOS C. 279. DLRLC
    • 1.2. reflexiv A se lega prin juramant; a se jura. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: jura
      • format_quote Cinea zice Nitzu vine Daiash tot ce am pe mine; Cinea zice k venit Daiash ce mam juruit. ALECSANDRI T. 1577. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) calugari. MDA2
    sinonime: calugari
  • 3. reflexiv Ashi lua angajamentul solemn fatza de Dumnezeu de a pastra randuielile creshtineshti. MDA2
  • 4. intranzitiv Vraji. MDA2
    sinonime: vraji
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.