11 definitzii pentru logodi
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
LOGODÍ logodesc vb. IV. Refl. recipr. shi tranz. A (se) lega prin logodna; a (se) angaja solemn pentru o casatorie viitoare; a (se) credintzi. Din sl. lagoditi.
LOGODÍ logodesc vb. IV. Refl. recipr. shi tranz. A (se) lega prin logodna; a (se) angaja solemn pentru o casatorie viitoare; a (se) credintzi. Din sl. lagoditi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
logodi vtr [At: PRAV. 168 / Pzi: ~desc / E: logodna] 12 A (se) angaja in mod solemn pentru o casatorie viitoare Si: (inv) a se fidantza a se jurui a se obraci (reg) a se credintzi a se incredintza. 34 (Fig) A (se) uni. 56 (Ivr) A (se) consacra.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
LOGODÍ logodesc vb. IV. Refl. A se lega prin logodna; a se angaja solemn pentru o casatorie viitoare. Facura vorba shi iute iute se logodi. ISPIRESCU L. 33. Mam logodit mam logodit! Deacum zicetzi sa cinte muzica... sanceapa balul. ALECSANDRI T. I 225. Sai spui k mam logodit. JARNÍKBIRSEANU D. 140. ◊ Tranz. Daca mil datzi... logoditzima acu indata cu el. ALECSANDRI T. 225. [Miron Costin] nu avea dar nimic a banui din partea cirmuirii cu cit mai mult inca cashi logodise pe fiul sau Patrashcu camarashul cu fiica domnului. BALCESCU O. I 188. ◊ Intranz. (Rar) El zice: numi trebuie staroste. Logodeshte i lasa daruri. Fata se mira. VLAHUTZA O. A. 500.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A SE LOGODÍ ma ~ésc intranz. A se angaja prin logodna sa se casatoreasca. /<sl. lagoditi
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
logodì v. a acorda a promite in casatorie. [Slav. LAGODITI a se invoi].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
logodésc v. tr. (din *lagodesc d. vsl. logoditi a conveni a lingushi sirb. „a imblinzi” d. vsl. lagoda rus. lágoda pace ordine armonie). Fac o ceremonie pin care promit in casatorie: parintziĭ laŭ logodit cu ĭa. V. refl. Axeasta fata s’a logodit ĭerĭ. Uniĭ zic shi ĭa a logodit (k v. intr.) ceĭa ce e urit.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
logodí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. logodésc imperf. 3 sg. logodeá; conj. prez. 3 sa logodeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
logodí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. logodésc imperf. 3 sg. logodeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. logodeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
LOGODÍ vb. (reg.) a (se) tocmi (Transilv.) a (se) credintzi a (se) incredintza (inv.) a (se) aravonisi a (se) fidantza a (se) jurui. (Tinerii sau ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
LOGODI vb. (reg.) a (se) tocmi (Transilv.) a (se) credintzi a (se) incredintza (inv.) a (se) aravonisi a (se) fidantza a (se) jurui. (Tinerii sau ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
logodí (logodésc logodít) vb. 1. (Refl.) A se lega a contracta o casatorie. 2. A lega prin logodna pe cineva. Sl. lagoditi „a se intzelege a trata ceva” (Miklosich Slaw. Elem. 28; Miklosich Lexicon 339; Cihac II 175) cu asimilarea vocalei atone (*lagodi) cf. rus. lagoda „invoiala”. Roesler 572 deriva in mod echivoc acest cuvint din gr. δίδωλόγον „a promite”. Der. logodna s. f. (calitate de logodnic perioada de timp cit doi tineri sint logoditzi) cf. sl. lagodinŭ „potrivit convenabil” cuvint ce se foloseshte in Munt. Mold. shi Trans. de E. (ALR II 158); logodnic s. m. (tinar logodit); logodnica s. f. (fata logodita); logodita s. f. (inv. logodnica); logoditor s. m. (inv. logodnic); logodintza s. f. (inv. logodna).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
logodi, logodescverb
- 1. A (se) lega prin logodna; a (se) angaja solemn pentru o casatorie viitoare; a (se) credintzi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: credintzi
- Facura vorba shi iute iute se logodi. ISPIRESCU L. 33. DLRLC
- Mam logodit mam logodit! Deacum zicetzi sa cinte muzica... sanceapa balul. ALECSANDRI T. I 225. DLRLC
- Sai spui k mam logodit. JARNÍKBIRSEANU D. 140. DLRLC
- Daca mil datzi... logoditzima acu indata cu el. ALECSANDRI T. 225. DLRLC
- [Miron Costin] nu avea dar nimic a banui din partea cirmuirii cu cit mai mult inca cashi logodise pe fiul sau Patrashcu camarashul cu fiica domnului. BALCESCU O. I 188. DLRLC
- El zice: numi trebuie staroste. Logodeshte i lasa daruri. Fata se mira. VLAHUTZA O. A. 500. DLRLC
-
etimologie:
- lagoditi DEX '98 DEX '09