16 definitzii pentru intzesat
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INTZESÁT A intzesatzi te adj. Inghesuit indesat; plin ticsit. V. intzesa.
INTZESÁT A intzesatzi te adj. Inghesuit indesat; plin ticsit. V. intzesa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
intzesat ~a a [At: PASCULESCU L. P. ap. DA / V: ~sit / Pl: ~atzi ~e / E: intzesa] 1 Impletit foarte strans. 2 Amestecat prin intercalare. 3 Umplut prin ingramadire. 4 Ingramadit intrun spatziu redus Si: indesat ticsit. 5 (Fig) Intetzit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intzesat a. plin indesat. [Origina necunoscuta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTZESÁ intzés vb. I. Tranz. A vari a baga o cantitate mare intrun spatziu redus; a indesa a ticsi. ♦ Refl. Fig. (Rar) A se intetzi. Cf. sl. čestŭ „gros des”.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intzesa [At: PISCUPESCU O. 69/6 / V: (cscj) ~si / Pzi: ~tzes shi (inv) ~sez / E: ns cf lat intexoare slv честь] 1 vt A impleti foarte strans. 23 vtr A (se) intercala. 4 vt A ingramadi intrun spatziu redus Si: a ticsi a indesa. 5 vr (Fig) A se intetzi. 67 vtr A (se) umple prin ingramadire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTZESÁ intzés vb. I. Tranz. A vari a baga intrun spatziu redus; a indesa a ticsi. ♦ Refl. Fig. (Rar) A se intetzi. Cf. sl. čestŭ „gros des”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INTZESÁ intzés vb. I. Tranz. A umple tare a ingramadi (o cantitate mare) intrun loc limitat; a imbicsi. V. indesa ticsi. Doua cergi grosolane intzesate cu fire de fin. DUMITRIU N. 151. Strazile din centru erau intzesate abia puteai razbate. SADOVEANU O. VI 477. Peronul garii... este intzesat de lume. CARAGIALE N. S. 61. ◊ Refl. pas. La fiecare oprire vagoanele acelea se intzesau mai tare urcau soldatzi cu mantale ude. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 111 6/1. ♦ Refl. A deveni mai des a se indesi; a creshte in intensitate. (Fig.) Tusea aceea de uriash se intzesa shi obuzele cadeau unul dupa altul. CAMILAR N. I 55.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INTZESÁ intzés tranz. 1) rar (obiecte) A vari cu fortza intrun spatziu restrans (k sa incapa mai mult); a indesa; a inghesui; a imbulzi; a bacshi. 2) (recipiente) A umple pana la refuz. /<lat. intexare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intzés a á v. tr. (Se conj. k indes). Vest. Umplu imbicsesc. V. refl. Ma umplu ma imbicsesc: covoru s’a intzesat de praf.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
intzesá (a ~) vb. ind. prez. 3 intzeása; conj. prez. 3 sa intzése
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
intzesá vb. ind. prez. 1 sg. intzés 3 sg. shi pl. intzeása; conj. prez. 3 sg. shi pl. intzése
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INTZESÁT adj. 1. impanzit plin ticsit (fig.) impanat. (Loc ~.) 2. v. doldora.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTZESAT adj. 1. impinzit plin ticsit (fig.) impanat. (Loc ~.) 2. doldora incarcat indesat plin ticsit. (~ de...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INTZESÁ vb. a (se) impanzi a (se) umple (fig.) a (se) impana. (Ulitzele sau ~ de oameni.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTZESA vb. a (se) impinzi a (se) umple (fig.) a (se) impana. (Ulitzele sau ~ de oameni.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
intzesá (intzés intzesát) vb. A umple a ticsi a indesa. Lat. incessare „a invada a patrunde” intensiv de la incedĕre. Rezultatul normal *incesa a suferit o disimulatzie c..s › tz..s k in cesala › tzesala; shi apropiat astfel fonetic de tzese a capatat un sens confuz secundar de „a se amesteca” cf. DAR. Celelalte explicatzii nu sint suficiente: din lat. *intensare (REW 8693; TZicaloiu ZRPh. XLI 589); din lat. *intexare in loc de intexĕre (Pushcariu Dacor. IV 705; DAR) bazat pe sensul secundar mentzionat care nu ajunge pentru a explica semantismul din lat. *insitiare (Giuglea Dacor. II 823); din lat. *insatiātus printro metateza de la *insatzat (Pascu Arch. Rom. VIII 556); de la *intzesta bazat pe tzeasta „virf culme” (Iordan BF II 198).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
intzesa, intzesverb
- 1. A vari a baga o cantitate mare intrun spatziu redus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Doua cergi grosolane intzesate cu fire de fin. DUMITRIU N. 151. DLRLC
- Strazile din centru erau intzesate abia puteai razbate. SADOVEANU O. VI 477. DLRLC
- Peronul garii... este intzesat de lume. CARAGIALE N. S. 61. DLRLC
- La fiecare oprire vagoanele acelea se intzesau mai tare urcau soldatzi cu mantale ude. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 111 6/1. DLRLC
-
etimologie:
- čestŭ „gros des”. DEX '09 DEX '98
intzesat, intzesataadjectiv
etimologie:
- intzesa DEX '09 DEX '98