intremare sf [At: (a. 1651) PSALT. ap. BV I 190 / V: (inv) ~ram~ / Pl: ~mari / E: intrema] 1 (Iuz) Pregatire a unei arme pentru atac Si: intremat¹ (1). 2 (Inv) Inarmare. 3 Intarire. 45 Recapatare (a sanatatzii sau) a puterilor dupa o boala Si: intremat¹ (45) inzdravenire refacere. 6 Imbunatatzire a situatziei materiale Si: intremat¹ (6).

INTREMÁRE s. f. Actziunea de a se intrema shi rezultatul ei; restabilire refacere a puterii a vigoarei a sanatatzii. Oshtile sleite de puteri... aveau mare nevoie de odihna de intremare. ODOBESCU S. III 597.

intremare f. insanatoshire reconvalescentza.

intrema [At: DOSOFTEI PS. 239 / V: (inv) ~rama / Pzi: ~mez (inv) intrem / E: nct] 1 vt (Iuz) A pregati o arma pentru atac Si: a arma. 2 vr (Inv; d. oameni) A se inarma. 34 vtr A (se) intari. 56 vr Ashi recapata sanatatea (sau puterile) dupa o boala Si: a se inzdraveni a se reface. 7 vt (Rar) A insanatoshi pe cineva. 89 vtr (Fig) A(shi) imbunatatzi situatzia materiala.

INTREMÁ intremez vb. I. 1. Refl. Ashi recishtiga sanatatea sau puterile a se face sanatos (dupa o boala); a se reface a se indrepta a se restabili a se inzdraveni. Prinse a se mai intrema shi la fatza shi la glas. STANOIU C. I. 169. Olecutza de odihna shi sa intremeaza zmeul batrin. DELAVRANCEA O. II 34. Ia dat shi lui de a mincat shi intreminduse bine au pornit. SHEZ. V 153. 2. Refl. Fig. A se intari a se consolida. Sa cautam... a ne mentzine... intremindune noi azi mai tare k natziune shi k stat. ODOBESCU S. III 451. ◊ Tranz. Dom lua Averile Neom intrema Starile Neom imbuna Zilele. TEODORESCU P. P. 552. ♦ A capata fortza a deveni mai tare mai puternic. Adierea... Se iutzeshte sentremeaza mishca unda shii da brinci. MACEDONSKI O. I 161. 3. Tranz. (Invechit) A pregati a tzine gata de atac. Ce dai tu in mine ma? (SHi ciomagushi intrema). PANN P. V. III 30. ◊ Fig. Batrinul atuncea gurashi intremeaza SHi invatzatura astfel ishi urmeaza. PANN P. V. I 12.

A INTREMÁ ~éz tranz. A face sa se intremeze; a inzdraveni; a infiripa. /Orig. nec.

A SE INTREMÁ ma ~éz intranz. Ashi reveni dupa o boala; a recapata puteri; a se infiripa; a se inzdraveni. /Orig. nec.

intremà v. 1. a reveni la sanatate: cu incetul se intrema; 2. a recapata: batranul gura ’shi intremeaza PANN; 3. a restabili: sa’shi intremeze oshtirea din spaima BALC. [Metafora luata din tehnica tzesutului (v. trama): a intinde panza spre a o tzese in opozitziune cu destrama].

intrám intrắm intraméz shi eméz a á v. tr. (d. in shi tram k distram). Restabilesc sanatatea intaresc infiripez: mincarea shi bautura te intremeaza. V. refl. Imĭ recapat sanatatea: bolnavu s’a intremat.

intreméz V. intram.

intremáre s. f. g.d. art. intremắrii

intremáre s. f. g.d. art. intremarii

intremá (a ~) vb. ind. prez. 3 intremeáza

intremá vb. ind. prez. 1 sg. intreméz 3 sg. shi pl. intremeáza; conj. prez. 3 sg. shi pl. intreméze

INTREMÁRE s. (MED.) 1. indreptare infiripare insanatoshire inzdravenire lecuire refacere restabilire ridicare tamaduire vindecare (pop.) sculare tamaduiala(inv.) sanatoshare tamaduintza vracevanie. (~ completa a bolnavului.) 2. fortificare indreptare infiripare intarire inzdravenire reconfortare refacere restabilire tonificare (rar) reconfort (inv. shi pop.) imputernicire. (~ lui dupa boala.)

INTREMARE s. (MED.) 1. indreptare infiripare insanatoshire inzdravenire lecuire refacere restabilire ridicare tamaduire vindecare (pop.) sculare tamaduiala (inv.) sanatoshare tamaduintza vracevanie. (~ completa a bolnavului.) 2. fortificare indreptare infiripare intarire inzdravenire reconfortare refacere restabilire tonificare (rar) reconfort (inv. shi pop.) imputernicire. (~ lui dupa boala.)

Intremare ≠ imbolnavire

INTREMÁ vb. (MED.) 1. a (se) indrepta a (se) infiripa a (se) insanatoshi a (se) inzdraveni a (se) lecui a (se) reface a (se) restabili a (se) ridica a (se) tamadui a (se) vindeca (latinism rar) a (se) sana (pop. shi fam.) a (se) drege a (se) doftori a (se) doftorici (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) sanatosha a (se) tocmi a (se) zdraveni (reg.) a (se) razbuna (Transilv.) a (se) citovi (Mold.) a (se) priboli (prin Olt. Ban. shi Transilv.) a (se) zvidui (inv.) a (se) remedia a (se) vraciui. (Sa ~ complet dupa o lunga boala.) 2. a (se) fortifica a (se) indrepta a (se) infiripa a (se) intari a (se) inzdraveni a (se) reconforta a (se) reface a (se) restabili a (se) tonifica (inv. shi pop.) a (se) imputernici (pop. shi fam.) a (se) drege (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) zdraveni (reg.) a (se) vanjosha (Mold.) a (se) priboli. (Sa mai ~ putzin dupa scarlatina.)

INTREMA vb. (MED.) 1. a (se) indrepta a (se) infiripa a (se) insanatoshi a (se) inzdraveni a (se) lecui a (se) reface a (se) restabili a (se) ridica a (se) tamadui a (se) vindeca (latinism rar) a (se) sana (pop. shi fam.) a (se) drege a (se) doftori a (se) doftorici (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) sanatosha a (se) tocmi a (se) zdraveni (reg.) a (se) razbuna (Transilv.) a (se) citovi (Mold.) a (se) priboli (prin Olt. Ban. shi Transilv.) a (se) zvidui (inv.) a (se) remedia a (se) vraciui. (Sa ~ dupa o lunga boala.) 2. a (se) fortifica a (se) indrepta a (se) infiripa a (se) intari a (se) inzdraveni a (se) reconforta a (se) reface a (se) restabili a (se) tonifica (inv. shi pop.) a (se) imputernici (pop. shi fam.) a (se) drege (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) zdraveni (reg.) a (se) vinjosha (Mold.) a (se) priboli. (Sa mai ~ putzin dupa scarlatina.)

intremá (intreméz intremát) vb. 1. A mishca a agita. 2. (Refl.) A se inzdraveni a se face bine. Var. (Mold. Bucov.) intrarma. De la arm „picior” cu pref. intru (Pushcariu Dacor. I 235; DAR; Pushcariu Lr. 358); sensul ar fi deci „a pune pe picioare a scula”. Este mai putzin probabila der. din lat. trama (Cretzu 376; Tiktin). Der. intremator adj. (care intremeaza).

intremá intremez vb. refl. A se inzdraveni ashi reveni a recapata puteri. Et. nec. (DEX MDA); cuvant autohton fara corespondent in albaneza (Russu 1970).