13 definiții pentru intolerant
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTOLERÁNT, -Ă, intoleranți, -te, adj. Care nu e tolerant; neîngăduitor, netolerant. – Din fr. intolérant.
INTOLERÁNT, -Ă, intoleranți, -te, adj. Care nu e tolerant; neîngăduitor, netolerant. – Din fr. intolérant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
intolerant, ~ă a [At: C. PETRESCU, Î. II, 185 / Pl: ~nți, ~e / E: fr intolérant] 1-2 Care nu tolerează nici o (greșeală sau) abatere de la norme Si: neîngăduitor, netolerant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTOLERÁNT, -Ă, intoleranți, -te, adj. Care nu e tolerant; neîngăduitor. Certitudinea e severă și intolerantă. C. PETRESCU, Î. II 185.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTOLERÁNT, -Ă adj. Neîngăduitor. [Cf. fr. intolérant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTOLERÁNT, -Ă adj. 1. care nu respectă libertatea de gândire, care nu suportă altă credință, religie decât a sa; fanatic. 2. (despre organism) care nu suportă (un medicament). (< fr. intolérant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INTOLERÁNT ~tă (~ți, ~te) Care nu este tolerant; neîngăduitor. /<fr. intolérant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
intolerant a. care nu e tolerant.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*intoleránt, -ă adj. (lat. in-tólerans, -ántis). Care nu tolerează gusturile, dorințele, opiniunile, credințele altuĭa: om, caracter intolerant.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
intoleránt adj. m., pl. intoleránți; f. intolerántă, pl. intoleránte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
intoleránt adj. m. tolerant
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INTOLERÁNT adj. v. neîngăduitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INTOLERANT adj. necruțător, neiertător, neîndurător, neîngăduitor, nemilos, netolerant, (înv.) nesuferitor. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intolerant ≠ tolerant
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
intolerant, intolerantăadjectiv
- 1. Care nu e tolerant. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: necruțător neiertător nemilos nesuferitor netolerant neîndurător neîngăduitor antonime: tolerant
- Certitudinea e severă și intolerantă. C. PETRESCU, Î. II 185. DLRLC
- 1.1. Care nu respectă libertatea de gândire, care nu suportă altă credință, religie decât a sa. MDN '00sinonime: fanatic
- 1.2. (Despre organism) Care nu suportă (un medicament). MDN '00
-
etimologie:
- intolérant DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.