12 definiții pentru fanatic (adj.)
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FANÁTIC, -Ă, fanatici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) dominat de fanatism. 2. Adj. (Despre manifestările oamenilor) Care exprimă, trădează fanatism. – Din fr. fanatique, lat. fanaticus.
FANÁTIC, -Ă, fanatici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) dominat de fanatism. 2. Adj. (Despre manifestările oamenilor) Care exprimă, trădează fanatism. – Din fr. fanatique, lat. fanaticus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fanatic, ~ă [At: MARCOVICI, D. 400/17 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr fanatique, lat fanaticus] 1-2 smf, a (Om) dominat de fanatism. 3 a (D. manifestările oamenilor) Care exprimă fanatism Si: (înv) fanaticesc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FANÁTIC, -Ă, fanatici, -e, adj. (Despre persoane) Care e însuflețit de o rîvnă exagerată, capabil de acțiuni temerare pentru o convingere, de obicei religioasă, și intolerant pînă la violență față de adversari. Oameni, care... își trăiau viața lor omenească, iubindu-se, pizmuindu-se, gonind după bani și după pîinea de toate zilele, unii fanatici, alții pasivi. V. ROM. noiembrie 1953, 342. Talangiu este un om politic... Fanatic în ideile sale, neuitînd nimic, neînvățînd nimic. BOLINTINEANU, O. 419. ◊ (Substantivat) După violența cu care s-a exprimat pare un fanatic. ♦ (Despre un sentiment, o atitudine, o idee etc.) Dus la extrem, exagerat, pătimaș, intolerant. Credință fanatică. Devotament fanatic. ▭ Apoi deodată izbucnesc Să rîdă cu hohot, de mîni să se prindă, Fanatică horă să-ntindă. COȘBUC, P. I 93.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FANÁTIC, -Ă adj. (adesea s.) Cuprins de fanatism; (p. ext.) foarte zelos, cu foarte mult zel (pentru ceva).** Care se crede inspirat de divinitate; care este animat de o exaltare religioasă. ♦ Pătimaș, excesiv, intolerant. [< fr. fanatique, it. fanatico, lat. fanaticus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FANÁTIC, -Ă I. adj., s. m. f. (om) dominat de fanatism; foarte zelos; animat de o exaltare religioasă. II. (despre sentimente, manifestări) care dovedește fanatism; pătimaș, intolerant. (< fr. fanatique, lat. fanaticus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FANÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) și substantival Care este stăpânit de fanatism. 2) (despre sentimente) Care vădește fanatism; pătimaș. /<fr. fanatique, lat. fanaticus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fanatic a. 1. care împinge la exces zelul religios; 2. fig care se pasionează foarte pentru un partid, pentru o părere, etc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*fanátic, -ă adj. și s. (lat. fanáticus, inspirat de zeĭ d. fanum, templu în care se dădeaŭ oracule. V. profan). Care e de un zel excesiv în religiune, în politică, în vre-o părere: om, zel fanatic. Adv. În mod fanatic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fanátic adj. m., s. m., pl. fanátici; adj. f., s. f. fanátică, pl. fanátice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fanátic s. m., adj. m., pl. fanátici; f. sg. fanátică, g.-d. art. fanáticei, pl. fanátice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FANÁTIC adj., s. (BIS.) bigot, habotnic, (pop. și fam.) bisericos, (înv.) pravoslavnic. (Credincios ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FANATIC adj., s. (BIS.) bigot, habotnic, (pop. și fam.) bisericos, (înv.) pravoslavnic. (Credincios ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
fanatic, fanaticăadjectiv
- 1. Dominat de fanatism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Oameni, care... își trăiau viața lor omenească, iubindu-se, pizmuindu-se, gonind după bani și după pîinea de toate zilele, unii fanatici, alții pasivi. V. ROM. noiembrie 1953, 342. DLRLC
- Talangiu este un om politic... Fanatic în ideile sale, neuitînd nimic, neînvățînd nimic. BOLINTINEANU, O. 419. DLRLC
- 1.1. Foarte zelos, cu foarte mult zel (pentru ceva). DN
- 1.2. Care se crede inspirat de divinitate; care este animat de o exaltare religioasă. DN
-
- 2. (Despre manifestările oamenilor) Care exprimă, trădează fanatism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: exagerat excesiv intolerant pătimaș
- Credință fanatică. Devotament fanatic. DLRLC
- Apoi deodată izbucnesc Să rîdă cu hohot, de mîni să se prindă, Fanatică horă să-ntindă. COȘBUC, P. I 93. DLRLC
-
etimologie:
- fanatique DEX '09 DEX '98 DN
- fanaticus DEX '09 DEX '98 DN