optziuni
  • info

13 definitzii pentru tolerant

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TOLERÁNT A tolerantzi te adj. (Adesea substantivat) Care tolereaza; ingaduitor indulgent. Din fr. tolérant.

TOLERÁNT A tolerantzi te adj. (Adesea substantivat) Care tolereaza; ingaduitor indulgent. Din fr. tolérant.

tolerant ~a [At: SAULESCU HR. I 224/2 / Pl: ~ntzi ~e / E: fr tolérant] 12 smf a (Persoana) care tolereaza (1) Si: indulgent ingaduitor. 3 a (D. organism) Care suporta anumite medicamente sau substantze.

TOLERÁNT A tolerantzi te adj. Care tolereaza; ingaduitor indulgent. Sa nu fim sectari dar nici tolerantzi sau indiferentzi atunci cind vom fi chematzi sa desemnam pe noii colegi. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 109 7/2.

TOLERÁNT A adj. Ingaduitor indulgent. [Cf. fr. tolérant].

TOLERÁNT A adj. care tolereaza; ingaduitor indulgent. (< fr. tolérant)

TOLERÁNT ~ta (~tzi ~te) Care tolereaza; ingaduitor; indulgent; iertator. /<fr. tolérant

tolerant a. 1. care tolereaza mai ales in materie de religiune; 2. indulgent in daraverile vietzii.

*toleránt a adj. (lat. tólerans ántis; fr. tolérant). Care permite sa aĭ ideile shi credintzele tale religioase: Romaniĭ eraŭ un popor tolerant. Ingaduitor indulgent in morala. Care suporta medicamentele: bolnav stomah tolerant.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

toleránt adj. m. pl. tolerántzi; f. toleránta pl. toleránte

toleránt adj. m. pl. tolerántzi; f. sg. toleránta pl. toleránte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TOLERÁNT adj. v. concesiv.

TOLERANT adj. concesiv indulgent ingaduitor (inv.) rabdator. (Prea este ~!)

Tolerant ≠ intolerant intransigent netolerant

Intrare: tolerant
tolerant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tolerant
  • tolerantul
  • tolerantu‑
  • toleranta
  • toleranta
plural
  • tolerantzi
  • tolerantzii
  • tolerante
  • tolerantele
genitiv-dativ singular
  • tolerant
  • tolerantului
  • tolerante
  • tolerantei
plural
  • tolerantzi
  • tolerantzilor
  • tolerante
  • tolerantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

tolerant, tolerantaadjectiv

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.