16 definitzii pentru intransigent
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INTRANSIGÉNT A intransigentzi te adj. Care nu se abate de la o anumita linie adoptata care nu accepta concilieri sau compromisuri; incoruptibil. Din fr. intransigeant.
intransigent ~a av a [At: MAIORESCU CR. III 419 / Pl: ~ntzi ~e / E: fr intransigeant] 12 (Intrun mod) care nu accepta compromisuri sau concesii Vz neinduplecat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INTRANSIGÉNT A intransigentzi te adj. Care nu se abate de la o anumita linie adoptata care nu accepta concilieri sau compromisuri; incoruptibil. V. neinduplecat. Din fr. intransigeant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INTRANSIGÉNT A intransigentzi te adj. Care nu se abate cu nici un chip de la o anumita linie care nu accepta concilieri sau compromisuri care nu cedeaza; neimpacat neinduplecat necrutzator neingaduiior. Leninismul invatza partidele comuniste sa fie intransigente fatza de orice deviere oportunista shi natzionalista sa nu tolereze pe impaciuitorishti shi capitulantzi. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 445. Rechizitoriul violent al lui Nicolaie Balcescu impotriva castei dominante shi pozitzia sa intransigenta au facut k izgonirea lui din tzara sa fie prelungita. SADOVEANU E. 52. Intransigent shi indraznetz in actziunile mari dascalul... era cuprins de sfiiciune cind vorbea. CAMIL PETRESCU O. II 529.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INTRANSIGÉNT A adj. Neinduplecat necrutzator incoruptibil. [Cf. fr. intransigeant it. intransigente].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INTRANSIGÉNT A adj. care nu admite sa faca concesii compromisuri; neinduplecat; incoruptibil. (< fr. intransigeant it. intransigente)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
INTRANSIGÉNT ~ta (~tzi ~te) shi adverbial Care nu admite nici o concesie sau nici un compromis; consecvent in actziuni shi in convingeri; inflexibil. /<fr. intransigeant
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intransigent a. shi m. care nu face nici o concesiune.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*intransigént a adj. (d. transigent). Care nu transige: partid politic intransigent.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
intransigént adj. m. pl. intransigéntzi; f. intransigénta pl. intransigénte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
intransigént adj. m. pl. intransigéntzi; f. sg. intransigénta pl. intransigénte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intransigent
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
intransigent.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INTRANSIGÉNT adj. 1. v. hotarat. 2. v. necrutzator. 3. v. neingaduitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTRANSIGENT adj. 1. decis dirz ferm hotarit inflexibil neabatut neclintit nestramutat neshovaitor statornic (inv.) nepregetator. (Om ~; caracter ~.) 2. necrutzator. (~ cu hotzii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Intransigent ≠ tolerant
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
intransigent, intransigentaadjectiv
- 1. Care nu se abate de la o anumita linie adoptata care nu accepta concilieri sau compromisuri. DEX '09 DLRLC DNsinonime: incoruptibil inflexibil necrutzator neimpacat neinduplecat neingaduitor antonime: tolerant
- Leninismul invatza partidele comuniste sa fie intransigente fatza de orice deviere oportunista shi natzionalista sa nu tolereze pe impaciuitorishti shi capitulantzi. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 445. DLRLC
- Rechizitoriul violent al lui Nicolaie Balcescu impotriva castei dominante shi pozitzia sa intransigenta au facut k izgonirea lui din tzara sa fie prelungita. SADOVEANU E. 52. DLRLC
- Intransigent shi indraznetz in actziunile mari dascalul... era cuprins de sfiiciune cind vorbea. CAMIL PETRESCU O. II 529. DLRLC
-
etimologie:
- intransigeant DEX '09 DEX '98 DN