NECRUȚĂTÓR, -OÁRE, necruțători, -oare, adj. Care nu cruță, care nu are milă; crud, neîndurător, neînduplecat, nemilos. ♦ Înverșunat, aspru. Vânt necruțător. – Pref. ne- + cruțător.

necruțător, ~oare a [At: SĂM. I, 328 / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + cruțător] 1 Care nu are milă Si: crud, neînduplecat, neîndurător, nemilos, (înv) necruțat (2). 2 (Pex) Aspru. 3 Înverșunat. 4 (Îvr) Care nu este econom Si: risipitor.

NECRUȚĂTÓR, -OÁRE, necruțători, -oare, adj. Care nu cruță, care nu are milă; crud, neîndurător, neînduplecat, nemilos. ♦ Înverșunat, aspru. Vânt necruțător. – Ne- + cruțător.

NECRUȚĂTÓR, -OÁRE, necruțători, -oare, adj. Care nu cruță, fără milă, neîndurător; intransigent. Necruțător este poporul în pedepsirea a tot ceea ce este potrivnic vieții, fals. BENIUC, P. 12.

NECRUȚĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și adverbial (despre acțiuni, manifestări, fenomene) Care înspăimântă prin intensitate sau proporții; cumplit. /ne- + cruțător

necruțătór (ne-cru-) adj. m., pl. necruțătóri; f. sg. și pl. necruțătoáre

necruțătór adj. m. (sil. -cru-), pl. necruțătóri; f. sg. și pl. necruțătoáre

NECRUȚĂTÓR adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. neîngăduitor. 3. adj. intransigent. (Un judecător ~.) 4. adj. v. crud. 5. adj. v. înverșunat.

NECRUȚĂTOR adj., adv. 1. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cîinos, crîncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, violent, (livr.) sanguinar, (înv. și pop.) năsilnic, (înv. și reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. și Bucov.) avan, hapsîn, (înv.) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poartă ~.) 2. adj. intolerant, neiertător, neîndurător, neîngăduitor, nemilos, netolerant, (înv.) nesuferitor. (E un om ~ cu cei răi.) 3. adj. intransigent. (Un judecător ~.) 4. adj. crud, hain, implacabil, neiertător, neînduplecat, neîndurător, nemilos, nemilostiv, (livr.) inexorabil, (rar) neîndurat, nemiluit, (înv.) nemilostivitor, nemilostivnic, (fig.) vitreg. (O soartă ~.) 5. adj. acerb, aspru, înverșunat. (O dispută ~.)

Necruțător ≠ cruțător