INTERÉS interese s. n. 1. Preocupare de a obtzine un succes un avantaj; ravna depusa intro actziune pentru satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj folos cashtig profit. ◊ Loc. adj. De interes general (sau public) = de importantza sociala util colectivitatzii. ◊ Expr. Ashi face interesele = a fi preocupat numai de treburile personale. 3. Dobanda. ◊ (Jur.) Daune interese = despagubire baneasca pentru repararea unui prejudiciu. 4. Orientare activa shi durabila dorintza arzatoare de a cunoashte shi de a intzelege pe cineva sau ceva. 5. Intzelegere shi simpatie fatza de cineva sau de ceva; grija solicitudine. 6. Ceea ce atrage trezeshte atentzia; atractzie. [Pl. shi: (rar) interesuri] Din it. interesse rus. interes germ. Interesse.

interes sn [At: (a. 1779) BUL. COM. IST. V 270 / V: en~ / Pl: ~e shi ~uri / E: fr intérêt] 1 Preocupare de a obtzine un avantaj un succes un profit. 2 Efort depus pentru atingerea anumitor scopuri. 3 Avantaj (2). 4 Succes. 5 Profit. 6 (Ilaj) De ~ general (sau public) De importantza sociala. 7 (Lpl; ie) Ashi face ~ele A fi preocupat numai de rezolvarea problemelor personale. 8 (Ie) A fi in ~ul cuiva A fi spre binele cuiva. 9 (Ie) A fi de mare ~ A fi de mare folos sau importantza. 10 (Is) ~ economic Categorie a materialismului istoric care desemneaza interesul (1) drept stimul fundamental al activitatzii umane. 11 (Rar) Dobanda. 12 (Jur; is) Daune ~e Despagubire baneasca pentru repararea unui prejudiciu. 13 (Psh) Orientare activa shi durabila a cuiva spre anumite lucruri din dorintza de a le cunoashte sau intzelege. 14 Intzelegere sau simpatie fatza de cineva sau ceva. Si: grija solicitudine. 15 (Inv; ie) A purta cuiva ~ A avea grija de cineva. 16 (Iae) A se interesa de cineva. 17 Placere provocata de ceva care atrage atentzia sau starneshte curiozitatea Si: atractzie. 18 (Ilv) Ashi da ~ul A se preocupa.

INTERÉS interese s. n. 1. Preocupare de a obtzine un succes un avantaj; ravna depusa intro actziune pentru satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj folos cashtig profit. ◊ Loc. adj. De interes general (sau public) = de importantza sociala util colectivitatzii. ◊ Expr. Ashi face interesele = a fi preocupat numai de satisfacerea chestiunilor personale. 3. Dobanda. ◊ (Jur.) Daune interese = despagubire baneasca pentru repararea unui prejudiciu. 4. Orientare activa shi durabila dorintza arzatoare de a cunoashte shi de a intzelege pe cineva sau ceva. 5. Intzelegere shi simpatie fatza de cineva sau de ceva; grija solicitudine. 6. Calitatea de a deshtepta atentzia a starni curiozitatea prin importantza frumusetzea varietatea lucrului a problemei a actziunii etc.; atractzie. [Pl. shi; (rar) interesuri] Din it. interesse rus. interes germ. Interesse.

INTERÉS interese s. n. 1. Preocuparea de a obtzine un succes un avantaj; rivna de a satisface anumite nevoi actziunea de a acoperi unele trebuintze. Romanii trec Dunarea shi ataca pe daci shi din interese economice. IST. R.P.R. 36. Avea treburi shi interese shi peste Dunare. GALACTION O. I 111. Oracole viclene de interes dictate. ALEXANDRESCU M. 32. ♦ Avantaj folos profit. El urmareshte un interes cu dumneavoastra. SADOVEANU P. M. 33. Pentru celelalte interese nutzi prea batzi capul. NEGRUZZI S. I 63. (Expr.) Interesul poarta fesul v. fes. ◊ (Uneori in constructzie cu verbul «a avea») Navea nici un interes sashi sporeasca virsta cu doi ani. SADOVEANU E. 92. ◊ Loc. prep. In interesul cuiva = spre folosul spre binele cuiva. Reforma baneasca se face in interesul intaririi aliantzei clasei muncitoare cu tzaranimea muncitoare. HOT. R. B. 19. A venit in Bucureshti in interesul unui... client. C. PETRESCU I. II 214. ◊ Loc. adj. De interes general (sau public) = de importantza sociala util colectivitatzii. Societatea este de interes public este in serviciul populatziei shi mersul ei nu trebuie sa fie perturbat. PAS Z. IV 175. Ashi face interesele = ashi vedea de treburile proprii a fi preocupat numai de foloasele lui personale. Ce interes am? = pentru ce sa... ◊ (Jur.; in expr.) Daune interese = suma de bani cuvenita pentru repararea unui prejudiciu. 2. Dorintza de a cunoashte shi a intzelege pe cineva sau ceva; intzelegere shi simpatie fatza de cineva sau de ceva. Interesul shi dragostea pentru tzarile de democratzie populara sint comune tuturor oamenilor sovietici. SCINTEIA 1951 nr. 2121. Totdeauna in atentzia shi interesul care nil arata un nou cunoscut sufletul nostru gaseshte o placere o sete irezistibila de a se dezvalui. VLAHUTZA O. A. III 38. Se uita... cu interes ori asha numai la un portret. EMINESCU N. 37. ◊ Expr. A purta cuiva interes = a avea grija a se interesa de cineva. 3. Calitatea de a deshtepta atentzia prin importantza frumusetzea varietatea lucrului a problemei a actziunii etc.; atractzie. Povestire plina de interes. Pl. shi: (invechit) interesuri (RUSSO O. 57).

INTERÉS s.n. 1. Preocupare de a obtzine ceea ce este folositor agreabil necesar. ♦ Ceea ce este util important care convine; folos cashtig. ◊ Interes economic = categorie a materialismului istoric care desemneaza stimulul fundamental al activitatzii umane. 2. Dobanda. ◊ Daune interese = despagubire baneasca pentru un prejudiciu. 3. (Psih.) Orientare activa shi durabila a cuiva spre anumite lucruri dorintza de a le cunoashte shi intzelege. 4. Simpatie inclinare fatza de cineva. 5. Placere provocata de ceva care ne atrage atentzia ne starneshte curiozitatea etc.; atractzie. [Pl. se suri. / < it. interesse cf. lat. interest intereseaza priveshte].

INTERÉS s. n. 1. preocupare de a obtzine ceea ce este folositor agreabil necesar. ◊ ceea ce este util important care convine; folos cashtig. 2. dobanda. ♦ daune ~e = despagubire baneasca pentru un prejudiciu. 3. (psih.) orientare activa shi durabila a cuiva spre anumite lucruri dorintza de a le cunoashte shi intzelege. 4. simpatie inclinare fatza de cineva. 5. placere provocata de ceva care ne atrage atentzia ne starneshte curiozitatea etc.; atractzie. (< it. interesse germ. Interesse rus. interes)

INTERÉS ~e n. 1) Ceea ce este important (pentru cineva); ceea ce convine (cuiva). ◊ De ~ general (sau public) de importantza sociala. 2) Preocupare de a obtzine un avantaj personal ceva necesar. ◊ Ashi face ~ele ashi rezolva chestiunile personale. ~ul poarta fesul interesul personal serveshte drept stimulent pentru efectuarea unor actziuni. 3) Manifestare a unei atentzii (favorabile) fatza de cineva sau ceva. /<it. interesse germ. Interesse

interes n. 1. ceea ce importa cuiva cei procura un folos: fiecare cauta interesul sau; 2. sentiment egoist pofta de cashtig: e condus de interes; 3. sentiment de simpatie: copil demn de interes; 4. atentziune inspirata de curiozitate: lectura plina de interes; 5. dobanda baneasca; 6. parte de beneficiu dintr’o operatziune comerciala sau industriala.

*interés n. pl. urĭ (vechĭ) shi e (rus. interés germ. it. interesse d. lat. interesse a fi intre a interesa; interest pers. III sing. a prezentuluĭ indicativuluĭ d. interesse). Ceĭa ce e in legatura cu folosu cuĭva: interesu ma face sa muncesc. Dobinda folos tras din baniĭ imprumutatzĭ altuĭa: interes de 4% pe an. Drept eventual la beneficiŭ: a avea interese intr’o intreprindere. Fig. Dorintza de a vedea pe cineva fericit simpatie solicitudine: copil demn de interes. Calitatea de a atrage atentziunea de a placea pin valoare: carte plina de interes. Interes simplu dobinda simpla adaugata capitaluluĭ. Interes compus dobinda la dobinda anatocizm. Prov. Fam. Interesu poarta fesu interesu (egoizmu) mishca lumea.

interés s. n. pl. interése

interés s. n. pl. interése

INTERÉS s. 1. (la pl.) v. afacere. 2. v. grija. 3. atentzie curiozitate luareaminte (inv.) perierghie privire. (Ia starnit ~ul.)

INTERÉS s. v. camata dobanda procent.

INTERES s. 1. (la pl.) afacere chestiune problema treaba (pop. shi fam.) daravera (reg.) tamja (inv.) negotz. (SHia rezolvat toate ~.) 2. atentzie grija preocupare sinchiseala sinchisire sinchisit (pop.) pasare (inv. in Ban. shi Transilv.) cishtiga. (Fara nici un ~ pentru...) 3. atentzie curiozitate luareaminte (inv.) perierghie privire. (Ia stirnit ~.)

interes s. v. CAMATA. DOBINDA. PROCENT.

Interes ≠ dezinteres

interés (interése) s. n. 1. Preocupare de a obtzine ceva. 2. Avantaj folos cishtig profit. 3. Dobinda. 4. Intzelegere grija solicitudine. 5. Calitatea de a trezi atentzie atractzie. Mr. intires. Fr. interêt shi inainte (sec. XVIII) din it. interesso mr. cf. ngr. ἰντερέσσον alb. nderes bg. interes (dupa Gáldi Dict. 200 rom. provine din ngr. ντ trebuia sa dea rezultatul nd k in alb.). Der. interesa vb. (a stirni interes; refl. a arata interes; refl. a se informa a cere informatzii) din fr. intéresser; interesator adj. (inv. interesant); interesant adj. din fr. intéressant; dezinteres s. n. (lipsa de interes; abnegatzie); dezinteresa vb. (a compensa a despagubi; refl. a manifesta lipsa de interes) din fr. désintéresser; neinteresant adj. (lipsit de interes).

TUA RES AGITUR (lat.) e in interesul tau Horatziu „Epistulae” I 18 84.