INTEGRÁRE integrari s. f. 1. Actziunea de a (se) integra shi rezultatul ei; integratzie. 2. Fuzionare a unor intreprinderi economice. 3. (Mat.) Calculul unei integrale; obtzinerea integralei unei ecuatzii diferentziale sau cu derivate partziale. V. integra.

integrare sf [At: LEG. EC. PL. 141 / Pl: ~rari / E: integra] 1 Includere intrun colectiv Si: integratzie (1). 2 Incorporare intrun tot Si: integratzie (2). 3 (Spc) Punere a unei persoane intro functzie Si: integratzie (3). 4 (Mat) Calculare a unei integrale Si: integratzie (4). 5 Obtzinere a integralei unei ecuatzii diferentziale sau a unei ecuatzii cu derivate partziale Si: integratzie (5). 6 Operatzie prin care se obtzine functzia primitiva a altei functzii date Si: integratzie (6).

INTEGRÁRE integrari s. f. 1. Actziunea de a (se) integra shi rezultatul ei; integratzie. 2. (In sintagma) Integrarea productziei = reunirea in acelashi loc in cadrul uneia shi aceleiashi unitatzi de productzie a activitatzilor de productzie succesive incepand cu obtzinerea materiei prime shi pana la fabricarea produsului finit. 3. (Mat.) Calculul unei integrale; obtzinerea integralei unei ecuatzii diferentziale sau cu derivate partziale. V. integra.

INTEGRÁRE integrari s. f. 1. Actziunea de a se integra shi rezultatul ei; includere inglobare. Oportunishtii propovaduiau in mod fatzish renuntzarea la lupta revolutzionara propovaduiau teoria «integrarii pashnice a capitalismului in socialism». IST. P.C.(b) 240. 2. (Mat.) Calculul unei integrale; obtzinerea integralei unei ecuatzii diferentziale sau cu derivate partziale.

INTEGRÁRE s.f. 1. Actziunea de a (se) integra shi rezultatul ei. ♦ Reunire a mai multor partzi intrun singur tot; integratzie. 2. (Mat.) Determinarea integralei unei functzii sau a solutziei unei ecuatzii diferentziale. [< integra].

INTEGRÁRE s. f. 1. actziunea de a (se) integra; integratzie. ◊ reuniune a mai multor partzi intrun singur tot. ◊ fuzionare a unor intreprinderi economice. ♦ ~ economica = proces de intensificare a interdependentzelor economice dintre diferite state ale lumii. 2. (mat.) determinarea integralei unei functzii sau a solutziei unei ecuatzii diferentziale. 3. capacitate a sistemului nervos de a realiza interactziunea intre diferite partzi ale organismului k shi intre acesta shi mediul ambiant. (< integra)

INTEGRÁRE ~ari f. v. A INTEGRA shi A SE INTEGRA. ◊ ~ economica proces complex de dezvoltare a economiei interstatale. /v. a integra

*integratziúne f. (lat. integratio ónis). Mat. Actziunea de a integra: integratziunea uneĭ functziunĭ. SHi átzie shi áre.

integráre (tegra) s. f. g.d. art. integrắrii; pl. integrắri

integráre s. f. (sil. gra) g.d. art. integrarii; pl. integrari

INTEGRÁRE s. v. inglobare.

INTEGRARE s. includere introducere incorporare inglobare. (~ a ceva in masa unei substantze.)

Integrare ≠ dezintegrare

INTEGRÁRE (< integra) s. f. 1. Actziunea de a (se) integra incorporare contopire a mai multor partzi intrun tot unitar. 2. Integrarea intreprinderii = strategie de dezvoltare a unei intreprinderi prin asocierea fuziunea sau absorbtzia altor intreprinderi in scopul creshterii capacitatzii de concurentza sporirii vanzarilor shi reducerii costurilor. Formele de i. a i. sunt: i. pe orizontala care se realizeaza prin asocierea sau achizitzionarea unor firme cu acelashi profil de activitate i. pe verticala care consta in combinarea a doua sau mai multe intreprinderi specializate pe faze distincte ale producerii shi comercializarii unui produs (de ex. furnizoare de materii prime materiale componente firme de distributzie shi de comercializare etc.) i. laterala prin fuzionarea unor firme care utilizeaza tehnici similare pentru fabricarea unor produse inrudite shi i. prin diversificare respectiv prin absorbtzia unor intreprinderi cu profiluri de activitate diferite. 3. Integrarea economica internatzionala = trasatura esentziala a evolutziei economiei mondiale in perioada postbelica care consta intro cooperare adancita shi permanenta convenita shi programata intre tzari de regula vecine pe baza unor acorduri sau tratate interguvernamentale prin care se prevad infiintzarea unor organizatzii internatzionale cu caracter integratzionist (respectiv a unui spatziu economic unificat). I. e. i. reflecta o treapta calitativ superioara de adancire a interdependentzelor economice shtiintzifice shi tehnice dintre tzari. Formele de i. e. i. sunt diferite in functzie de domeniile in care se realizeaza unificarea politicilor natzionale distinganduse in acest sens uniuni vamale zone de comertz liber pietze comune uniuni economice shi monetare. 4. (SOCIOL.) Sudarea shi armonizarea elementelor unui grup social in conditziile intensificarii shi creshterii frecventzei contactelor dintre membrii grupului dat sau ale acceptarii in sanul lui a unor sisteme unitare de valori norme aprecieri determinate de interesele comune shi conditziile de viatza asemanatoare. Se deosebesc: i. culturala morala profesionala sh.a. 5. (MAT.) Operatzie de determinare a integralei unei functzii sau a unei ecuatzii diferentziale. Metodele uzuale de i. sunt: schimbarea de variabile shi i. prin partzi. Prin aplicarea acestor metode se urmareshte reducerea calcului integralei initziale la calculul unor integrale uzuale. Calculul integralelor uzuale se face pe baza formulelor de derivare a functziilor elementare. Cand aceste metode nu pot fi folosite se utilizeaza procedee aproximative de i. care constau in aplicarea unor formule de i. numerica (formula dreptunghiurilor formula trapezelor) sau a unor metode probabilistice (metoda MonteCarlo). Procedee aproximative care necesita de obicei utilizarea unui calculator electronic permit i. cu o eroare dinainte stabilita. I. este folosita pentru calculul ariilor unor domenii plane sau al volumelor unor corpuri pentru determinarea centrelor de greutate sau al momentelor de inertzie etc. Pentru i. ecuatziilor diferentziale se utilizeaza diferite procedee in functzie de tipul de ecuatziei respective.