INTEGRÁRE (< integra) s. f. 1. Actziunea de a (se) integra incorporare contopire a mai multor partzi intrun tot unitar. 2. Integrarea intreprinderii = strategie de dezvoltare a unei intreprinderi prin asocierea fuziunea sau absorbtzia altor intreprinderi in scopul creshterii capacitatzii de concurentza sporirii vanzarilor shi reducerii costurilor. Formele de i. a i. sunt: i. pe orizontala care se realizeaza prin asocierea sau achizitzionarea unor firme cu acelashi profil de activitate i. pe verticala care consta in combinarea a doua sau mai multe intreprinderi specializate pe faze distincte ale producerii shi comercializarii unui produs (de ex. furnizoare de materii prime materiale componente firme de distributzie shi de comercializare etc.) i. laterala prin fuzionarea unor firme care utilizeaza tehnici similare pentru fabricarea unor produse inrudite shi i. prin diversificare respectiv prin absorbtzia unor intreprinderi cu profiluri de activitate diferite. 3. Integrarea economica internatzionala = trasatura esentziala a evolutziei economiei mondiale in perioada postbelica care consta intro cooperare adancita shi permanenta convenita shi programata intre tzari de regula vecine pe baza unor acorduri sau tratate interguvernamentale prin care se prevad infiintzarea unor organizatzii internatzionale cu caracter integratzionist (respectiv a unui spatziu economic unificat). I. e. i. reflecta o treapta calitativ superioara de adancire a interdependentzelor economice shtiintzifice shi tehnice dintre tzari. Formele de i. e. i. sunt diferite in functzie de domeniile in care se realizeaza unificarea politicilor natzionale distinganduse in acest sens uniuni vamale zone de comertz liber pietze comune uniuni economice shi monetare. 4. (SOCIOL.) Sudarea shi armonizarea elementelor unui grup social in conditziile intensificarii shi creshterii frecventzei contactelor dintre membrii grupului dat sau ale acceptarii in sanul lui a unor sisteme unitare de valori norme aprecieri determinate de interesele comune shi conditziile de viatza asemanatoare. Se deosebesc: i. culturala morala profesionala sh.a. 5. (MAT.) Operatzie de determinare a integralei unei functzii sau a unei ecuatzii diferentziale. Metodele uzuale de i. sunt: schimbarea de variabile shi i. prin partzi. Prin aplicarea acestor metode se urmareshte reducerea calcului integralei initziale la calculul unor integrale uzuale. Calculul integralelor uzuale se face pe baza formulelor de derivare a functziilor elementare. Cand aceste metode nu pot fi folosite se utilizeaza procedee aproximative de i. care constau in aplicarea unor formule de i. numerica (formula dreptunghiurilor formula trapezelor) sau a unor metode probabilistice (metoda MonteCarlo). Procedee aproximative care necesita de obicei utilizarea unui calculator electronic permit i. cu o eroare dinainte stabilita. I. este folosita pentru calculul ariilor unor domenii plane sau al volumelor unor corpuri pentru determinarea centrelor de greutate sau al momentelor de inertzie etc. Pentru i. ecuatziilor diferentziale se utilizeaza diferite procedee in functzie de tipul de ecuatziei respective.