18 definiții pentru înglobare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGLOBÁRE, înglobări, s. f. Acțiunea de a îngloba; cuprindere, includere într-un tot. – V. îngloba.

ÎNGLOBÁRE, înglobări, s. f. Acțiunea de a îngloba; cuprindere, includere într-un tot. – V. îngloba.

înglobare sf [At: DA ms / Pl: ~bări / E: îngloba] 1 Reunire a unor lucruri diferite formând un tot. 2 Introducere a unui element ca parte integrantă într-un tot Si: cuprindere, includere.

ÎNGLOBÁRE, înglobări, s. f. Acțiunea de a îngloba; cuprindere, includere.

ÎNGLOBÁRE s.f. Acțiunea de a îngloba; includere, cuprindere. [< îngloba].

ÎNGLOBÁ, înglobez, vb. I. Tranz. A introduce ca parte integrantă într-un tot; a include, a cuprinde. – Din fr. englober.

ÎNGLOBÁ, înglobez, vb. I. Tranz. A introduce ca parte integrantă într-un tot; a include, a cuprinde. – Din fr. englober.

îngloba vt [At: CONV. LIT. XLIV, voi. 77 / Pzi: ~bez / E: fr englober] 1 A reuni lucruri diferite formând un tot. 2 A introduce un element ca parte integrantă într-un tot Si: a include, a cuprinde.

ÎNGLOBÁ, înglobez, vb. I. Tranz. A face să intre într-un tot, a introduce ca parte integrantă; a cuprinde, a include. De la Pușkin încoace, limba rusească scrisă devine mai bogată, înglobînd în ea toată comoara de nestemate a cîntecului oral. SADOVEANU, E. 209.

ÎNGLOBÁ vb. I. tr. A reuni lucruri diferite într-un tot; a include; a cuprinde. [< fr. englober].

ÎNGLOBÁ vb. tr. a reuni lucruri diferite într-un tot; a include; a cuprinde. (< fr. englober)

A ÎNGLOBÁ ~éz tranz. înv. 1) A introduce ca parte componentă într-un tot; a include; a încorpora; a integra. 2) A conține în sine; a cuprinde; a însuma; a întruni; a comporta; a include. [Sil. în-glo-] /<fr. englober

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înglobáre s. f., g.-d. art. înglobắrii; pl. înglobắri

înglobáre s. f., g.-d. art. înglobării; pl. înglobări

înglobá (a ~) vb., ind. prez. 3 înglobeáză

înglobá vb., ind. prez. 1 sg. înglobéz, 3 sg. și pl. înglobeáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGLOBÁRE s. 1. v. cuprindere. 2. includere, integrare, introducere, încorporare. (~ a ceva în masa unei substanțe.)

ÎNGLOBARE s. 1. cuprindere, includere. (~ unui element într-un ansamblu.) 2. includere, integrare, introducere, încorporare. (~ a ceva în masa unei substanțe.)

ÎNGLOBÁ vb. 1. v. conține. 2. v. cuprinde. 3. a include, a integra, a introduce, a încorpora. (A ~ ceva în masa altei substanțe.)

ÎNGLOBA vb. 1. a conține, a cuprinde, a include, a număra. (~ într-însa mai multe elemente.) 2. a cuprinde, a include. (Vechea Galie ~ și Belgia de astăzi.) 3. a include, a integra, a introduce, a încorpora. (A ~ ceva în masa altei substanțe.)

Intrare: înglobare
înglobare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înglobare
  • ‑nglobare
  • înglobarea
  • ‑nglobarea
plural
  • înglobări
  • ‑nglobări
  • înglobările
  • ‑nglobările
genitiv-dativ singular
  • înglobări
  • ‑nglobări
  • înglobării
  • ‑nglobării
plural
  • înglobări
  • ‑nglobări
  • înglobărilor
  • ‑nglobărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înglobare, înglobărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a îngloba; cuprindere, includere într-un tot. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi îngloba DEX '09 DEX '98 DN

îngloba, înglobezverb

  • 1. A introduce ca parte integrantă într-un tot. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote De la Pușkin încoace, limba rusească scrisă devine mai bogată, înglobînd în ea toată comoara de nestemate a cîntecului oral. SADOVEANU, E. 209. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.