7 definiții pentru integrație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTEGRÁȚIE, integrații, s. f. (Rar) Integrare. – Din fr. intégration.
INTEGRÁȚIE, integrații, s. f. (Rar) Integrare. – Din fr. intégration.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
integrație sf [At: DN2 / Pl: ~ii / E: fr intégration] (Rar) 1-6 Integrare (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTEGRÁȚIE s.f. Integrare. [Gen. -iei. / cf. fr. intégration, lat. integratio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTEGRÁȚIE s. f. integrare (1). (< fr. intégration, lat. integratio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*integrațiúne f. (lat. integratio, -ónis). Mat. Acțiunea de a integra: integrațiunea uneĭ funcțiunĭ. – Și -áție și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
integráție (rar) (-te-gra-ți-e) s. f., art. integráția (-ți-a), g.-d. art. integráției; pl. integráții, art. integráțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
integráție s. f. (sil. -gra-ți-e), art. integráția (sil. -ți-a), g.-d. art. integráției; pl. integráții, art. integráțiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: in-te-gra-ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
integrație, integrațiisubstantiv feminin
- 1. Integrare. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: integrare
etimologie:
- intégration DEX '09 DEX '98 DN