10 definitzii pentru instrainat (adj.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INSTRAINÁT2 A instrainatzi te adj. 1. Care a ajuns pe mana altcuiva decat a posesorului initzial. 2. Indepartat sau plecat definitiv de acasa in alta localitate sau intro tzara straina; fig. indepartat rupt sufleteshte de cineva. [Pr.: strai. Var.: instreinát a adj.] V. instraina.
INSTRAINÁT2 A instrainatzi te adj. 1. Care a ajuns pe mana altcuiva decat a posesorului initzial. 2. Indepartat sau plecat definitiv de acasa in alta localitate sau intro tzara straina; fig. indepartat rupt sufleteshte de cineva. [Pr.: strai. Var.: instreinát a adj.] V. instraina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
instrainat2 ~a a [At: CORESI EV. 481/32 / V: ~rei~ ~rii~ ~ri~ / Pl: ~atzi ~e / E: instraina] 1 Care a devenit strain. 2 Care a fost trimis departe de casa la studii. 3 Silit sa plece de undeva. 4 Care shia parasit familia locul nashterii reshedintza stabilinduse in alta parte. 5 Care sa indepartat de caracterul natzional. 6 Care petrece in loc strain. 7 Prefacut. 8 Care a ajuns pe mana altcuiva decat a posesorului initzial. 9 (Fig) Lipsit de ceva. 10 Pierdut. 11 Sustras. 12 (Fig) indepartat sufleteshte de ceva sau cineva. 13 Care a pierdut afectziunea cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INSTRAINÁT A instrainatzi te adj. 1. Indepartat plecat de acasa in alta localitate sau intro tzara straina; expatriat exilat. Nicolaie Balcescu a murit instrainat de prea iubita shi prea dorita sa tzeara. ODOBESCU S. III 489. Inima noastra amar te plinge O! dulce frate instrainat! Martir iubite a libertatzii. ALECSANDRI P. A. 74. ♦ (Despre locuri sau tzari) Strain; p. ext. neprietenos neprimitor neospitalier. De peaceste locuri eu Nu mash duce niciodata Caci in tzaranstrainata SHtiu k plingevoi mereu. COSHBUC P. II 169. 2. Departat izolat. Se inchise in sine instrainat shi negru de intristare. DUMITRIU N. 92. Pare suparata pe tine in orice caz rece instrainata shi spune k atzi fost prieteni. DEMETRIUS C. 41. Pronuntzat: strai. Varianta: instreinát a (IOSIF PATR. 12) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSTREINÁT2 A adj. v. instrainat2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INSTREINÁT2 A adj. v. instrainat2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
instreinat2 ~a a vz instrainat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INSTREINÁT A adj. v. instrainat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INSTRAINÁT adj. 1. strain (fig.) dezradacinat. (~ printre ai sai.) 2. (JUR.) alienat. (Bunuri ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INSTRAINAT adj. 1. strain (fig.) dezradacinat. (~ printre ai sai.) 2. (JUR.) alienat. (Bunuri ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
instrainát a instrainatzi te (instreinat strainat) adj. Plecat definitiv sau temporar din locul de bashtina: „Ma cheama codru’ la el / Sai fiu frate shi fartat / Sa nu stau instrainat” (Calendar 1980: 68); „Nui traba mai mare fune / Numa’ strainat in lume” (Papahagi 1925: 213). Din instraina (< in + strain < lat. extraneus) (DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
instrainát a (instreinat) adj. Plecat definitiv sau temporar din locul de bashtina: „Ma cheama codru’ la el / Sai fiu frate shi fartat / Sa nu stau instrainat” (Calendar 1980: p 68). ♦ Motivul instrainarii (in folclorul maramureshean) trebuie corelat cu institutzia neamului deosebit de puternica shi activa pana spre sfarshitul sec. XX. De aceea instrainarea se raporteaza in special la neam la familie shi abia apoi la comunitate sat sau chiar tzara. („Nu trebe mai mare fune / K strainatatean lume; / Nu trebe mai mare sfoara / K strainatatean tziara”). Din instraina (din strain < lat. extraneus) + at.
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
- silabatzie: in-strai-nat
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
instrainat, instrainataadjectiv
- 1. Care a ajuns pe mana altcuiva decat a posesorului initzial. DEX '09
- 2. Indepartat sau plecat definitiv de acasa in alta localitate sau intro tzara straina. DEX '09 DLRLC
- Nicolaie Balcescu a murit instrainat de prea iubita shi prea dorita sa tzeara. ODOBESCU S. III 489. DLRLC
- Inima noastra amar te plinge O! dulce frate instrainat! Martir iubite a libertatzii. ALECSANDRI P. A. 74. DLRLC
- 2.1. Despre locuri sau tzari: strain. DLRLCsinonime: strain
- De peaceste locuri eu Nu mash duce niciodata Caci in tzaranstrainata SHtiu k plingevoi mereu. COSHBUC P. II 169. DLRLC
- 2.1.1. Neospitalier, neprietenos, neprimitor. DLRLCsinonime: neospitalier neprietenos neprimitor
-
-
-
- Se inchise in sine instrainat shi negru de intristare. DUMITRIU N. 92. DLRLC
- Pare suparata pe tine in orice caz rece instrainata shi spune k atzi fost prieteni. DEMETRIUS C. 41. DLRLC
- 3.1. Indepartat rupt sufleteshte de cineva. DEX '09
-
etimologie:
- instraina DEX '09 DEX '98