STRAÍN A straini e adj. s. m. shi f. 1. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care face parte din populatzia altei tzari decat aceea in care se afla sau traieshte; (om fiintza) care este originara din alta regiune localitate etc. decat aceea in care se afla sau locuieshte traieshte. ♦ (Persoana) care apartzine unei natzionalitatzi ce nu formeaza in cadrul unui stat o minoritate natzionala. 2. Adj. (Despre tzari locuri) Care este altul decat cel de origine al cuiva. ♦ Care apartzine sau este propriu altui popor decat cel al persoanei despre care este vorba. 3. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care nu se afla in relatzii apropiate (de rudenie sau de prietenie) cu cineva; p. ext. (om) care este sau se simte stingher. ◊ Loc. adv. Prin (sau printre in) straini = departe de casa intre oameni necunoscutzi neprietenoshi. ♦ (Om) instrainat (sufleteshte) departat de... 4. Adj. Care este in afara de preocuparile sau de interesele cuiva. ♦ Care nu are nicio legatura nicio contingentza cu ceva care este departe de ceva. 5. Adj. (Despre obiecte) Care nu este proprietatea sa care apartzine altuia. 6. Adj. Care este de alta natura are alte particularitatzi decat mediul in care se afla. 7. Adj. Neobishnuit; bizar. [Var.: (pop.) streín a adj. s. m. shi f.] Et. nec.

strain ~a [At: PSALT HUR. 121^v/5 / V: (ivp) ~rein ~riin ~rin (ivr) ~rian (reg) ~rien / Pl: ~i ~e / E: lat extraneus] 12 smf a (Persoana) care face parte din populatzia altei tzari decat aceea in care se afla sau in care traieshte sau care apartzine k origine cetatzenie etc. altei tzari decat aceea in care locuieshte. 34 smf a (Persoana) care este originara din alta regiune sau localitate decat aceea in care se afla locuieshte sau traieshte Si: pribeag venetic (ivr) nemernic (inv) stranic (12) (reg) stransura (31). 5 a (Ivr; ic) ~riiniscoditor Spion (1). 67 smf a (Persoana) care nu face parte dintro institutzie sau dintro intreprindere considerata in raport cu aceasta. 8 a (D. tzari locuri etc.) Altul decat cel de bashtina al cuiva. 9 a Care apartzine sau este propriu altui popor sau altui teritoriu decat cel al vorbitorului. 10 a Care provine din alta tzara de la alt popor sau din alt teritoriu decat cel al vorbitorului. 11 a (Spc; d. limba dialect etc.) Care este alta decat limba dialectul etc. matern sau limba oficiala a tzarii in care se afla sau in care traieshte Si: (inv) stranic (4). 12 a (D. cuvinte expresii etc.) Care apartzine sau provine din alta limba decat cea materna sau oficiala. 1314 smf a (Persoana) care nu se afla in relatzii apropiate de rudenie sau de prietenie cu cineva Si: (inv) stranic (56). 1516 smf a (Persoana) care nu apartzine sau e considerata k nu apartzine unei familii unui grup inchis. 1718 smf a (Pex) (Om) care are sentimentul k nu (mai) apartzine unei familii unui grup inchis Si: stingher (5). 19 sm (Ila) Prin (sau printre in intre) ~i Departe de casa intre oameni necunoscutzi neprietenoshi. 20 a (Inv; ie) ~ de minte Nebun. 2122 smf a (Persoana) care sa indepartat (sufleteshte) de cineva sau de ceva Si: instrainat dezradacinat (2). 2324 smf a (Pex) (Persoana) care nu se bucura de simpatie de dragoste de prietenie sau care nu are simpatie dragoste prietenie pentru cineva sau ceva. 25 a Care nu are nici o legatura cu cineva sau cu ceva. 26 a Care nu ia parte la un anumit eveniment fapt etc. 27 a Care este departe (prin convingeri prin preocupari sau prin neshtiintza ignorantza) de ceva. 28 a Care este in afara de preocuparile sau de interesele cuiva. 29 a (Inv; pex) Care nu e conform cu preocuparile religiei creshtine. 30 a Care e necunoscut sau care nu e cunoscut inca. 31 a Care nu e familiar sau cu care nu e familiarizat cineva. 32 a Care e contra gusturilor obishnuintzelor cuiva Si: (rar) strainatic. 33 a Lipsit de decentza de cuviintza V pagan. 34 a Care nu este proprietatea cuiva. 35 a Care apartzine altuia. 36 a Care nu tzine de un anumit lucru sau de o anumita persoana. 37 a Care apartzine la altceva sau altcuiva. 38 a Care nu e propriu sau natural cuiva. 39 a Care este altfel decat ceea ce este obishnuit. 40 a (Asr; pex) Straniu (1). 41 a (D. corpuri materii substantze etc.) Care nu e de aceeashi natura cu corpul sau cu materia etc. cu care e amestecat. 42 a Care e introdus accidental intrun organism sau intro materie shi ramane neasimilat de acesta.

STRAÍN A straini e adj. s. m. shi f. 1. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care face parte din populatzia altei tzari decat aceea in care se afla sau traieshte; (om fiintza) care este originara din alta regiune localitate etc. decat aceea in care se afla sau locuieshte traieshte. ♦ (Persoana) care apartzine unei natzionalitatzi ce nu formeaza in cadrul unui stat o minoritate natzionala. 2. Adj. (Despre tzari locuri) Care este altul decat cel de origine al cuiva. ♦ Care apartzine sau este propriu altui popor decat cel al persoanei despre care este vorba. 3. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care nu se afla in relatzii apropiate (de rudenie sau de prietenie) cu cineva; p. ext. (om) care este sau se simte stingher. ◊ Loc. adv. Prin (sau printre in) straini = departe de casa intre oameni necunoscutzi neprietenoshi. ♦ (Om) instrainat (sufleteshte) departat de... 4. Adj. Care este in afara de preocuparile sau de interesele cuiva. ♦ Care nu are nici o legatura nici o contingentza cu ceva care este departe de ceva. 5. Adj. (Despre obiecte) Care nu este proprietatea sa care apartzine altuia. 6. Adj. Care este de alta natura are alte particularitatzi decat mediul in care se afla. 7. Adj. Neobishnuit; bizar. [Var.: (pop.) streín a adj. s. m. shi f.] Et. nec.

STRAÍN¹ A straini e adj. 1. (Despre persoane) Care face parte din populatzia altei tzari decit aceea in care se afla sau traieshte sau care este originar din alta regiune sau localitate decit aceea in care se afla. Ce tziam zis eu? K sint strain. Strain de Suceava. DELAVRANCEA O. II 180. Dintralte tzari de soare pline Pe undeatzi fost shi voi straine Venitzi dragi pasari inapoi Venitzi cu bine! COSHBUC P. I 90. Sarmane omule rau drum ai apucat. Se vede k eshti strain shi nu cunoshti locurile pe aici. CREANGA P. 202. In acel echipagiu dinapoi era... un june brunet care de pe barbeta shi mustetzi se cunoshtea k era strain. NEGRUZZI S. I 37. ◊ Expr. A minca piine straina = a trai departe de ai sai. Mii destul de a trai departat de patria mea is satul de a minca pine straina. KOGALNICEANU S. 128. ◊ (Urmat de determinari locale) Sarmani cu suflet ars de dor De tihna starii la un loc De cerul lor senin shi sfint De tzara lor deal lor pamint Straini in lumea tutulor Traiesc batutzi in calea lor de nenoroc. NECULUTZA TZ. D. 63. Foaie verde bob naut Drumul de cinei batut? Deo fata strainan tzeara K shiun cuc de primavara. JARNÍKBIRSEANU D. 207. ♦ (Despre tzari locuri) Altul decit cel de bashtina al cuiva. Frunza verde salcioara Trageo catana sa moara SHasha trage de cu mila K moaren tzeara straina. JARNÍKBIRSEANU D. 319. ♦ Ministerul Afacerilor Straine = Ministerul Afacerilor Externe. (La tratativele internatzionale) Partea straina = fiecare dintre tzarile sau delegatziile prezente la o conferintza internatzionala considerata din punctul de vedere subiectiv al celorlalte. ♦ Care apartzine sau este propriu altui popor decit cel al vorbitorului. Vorbeau k apa limbi straine. SADOVEANU O. I 497. Ne graiesc intro limba straina parca noi am fi pricopsitzi k dinshii. Ceai zice tu Gheorghi daca teash povatzui in limba nemtzeasca? ALECSANDRI T. I 265. 2. Care nu se afla in relatzii apropiate de rudenie sau de prietenie cu cineva care este sau se simte stingher izolat intre altzii. Se simtzea intre ele mai straina k in ziua intii cind a venit aici in slujba. AGIRBICEANU S. P. 43. De miai da tot bunul lumii Niciodata nam sai spun Cai orfan shi niciodata No sa shtie cai strain K e moarta masa biata SHi k eu de milal tzin. COSHBUC P. II 271. ♦ Instrainat departat de... parasit. SHi paici satzin Calea k mitzi tzin Patruzeci shi cinci Cincizeci fara cinci De voinici levintzi Straini de parintzi De cind ereau mici. TEODORESCU P. P. 491. ♦ Care este departat sufleteshte (de cineva sau de ceva). Lui Petrea i se parea k oamenii ashtia traiesc intro lume straina o lume care nushi deschide spre el nici o portitza. V. ROM. iulie 1953 116. Adeseori cind treci In calemi draga mea Din noptzi adinci shi reci Rasarea jelei stea. SHi cit imi pare rau Straina cind tearatzi K parca nus tot eu Acel din alte datzi. PAUNPINCIO P. 54. 3. Care este in afara de preocuparile sau de interesele cuiva. Am cetit [versurile] k pe ceva strain leam simtzit totushi substantza proprie in adincimea trecutului shi a tineretzii. SADOVEANU E. 5. Chestiunile materiale imi sint cu totul straine shi indiferente. REBREANU I. 87. Pacat k ishi pierdea prea multa vreme citind cartzi cu totul straine de cariera. BART E. 119. Niciodata nu lea trecut prin minte k in afara de a fi scriitori sintem shi noi cetatzeni shi k prin urmare nimic din ce e comun durerilor shi bucuriilor celorlaltzi nu poate sa ne fie strain. ANGHEL PR. 186. 4. (Despre obiecte) Care nu este proprietatea sa care apartzine altuia. Dupa ce in luna lui iunie shiau clocit ouale lor cenushii in cuiburi straine sau in scorburi de copaci se aduna de petrec in stoluri. ODOBESCU S. III 31. ◊ Fig. Vorbise iar cu acea voce straina. DUMITRIU N. 32. Cun glas strain care parca venea din adincimile pamintului imi zise... GANE N. III 177. ♦ Care nu are nici o legatura nici o contingentza cu ceva care e departe de ceva. Nimic din spurcarea de acum un ceas... nui mai atinge shi le e straina. C. PETRESCU C. V. 251. Lar fi dorit sa vorbeasca sa vorbeasca sa spuna tot ce shtie... SHi el tace cu totul strain. SAHIA N. 74. Zimbeam copilaros Voios shi generos Strain de rautate. MACEDONSKI O. I 122. 5. Care e de alta natura are alte particularitatzi decit mediul in care se afla. Corpurile straine dintrun lichid. 6. Neobishnuit straniu ciudat. Apa se facuse k de argint. Lucie shi metalica. Lumina nu patrundea in adincul ei. Iar lumina insashi era shtearsa shi saraca lumina straina ciudata k in vremea unei eclipse. DUMITRIU P. F. 12. Strain la vorba shi la port Luceshti fara de viatza Caci eu sint vie tu eshti mort SHi ochiul tau mangheatza. EMINESCU O. I 171. Varianta: streín a (C. PETRESCU C. V. 360 ISPIRESCU L. 368 JARNÍKBIRSEANU D. 110) adj.

STRAÍN ~a (~i ~e) shi substantival 1) Care tzine de alta tzara; propriu altei tzari. Turishti ~i. 2) Care este originar din alta parte. Om ~. ◊ Prin ~i printre oameni necunoscutzi; departe de casa de patrie. 3) Care este proprietatea altora; care nu apartzine vorbitorului. Lucruri ~e. 4) (despre persoane) Care nu se afla in relatzii de rudenie; care nu este inrudit; care este membru al altei familii. Copil ~. 5) Care impartasheshte conceptzii contrare celor unanim acceptate; care este adeptul unei viziuni de alta natura. 6) shi adverbial Care este despartzit de mediul din jur; separat; izolat. 7) Care este diferit (k natura) de mediul in care se afla. Corp ~. 8) Care nu se leaga (de ceva); care este departe (de ceva). ~ de aceste preocupari. /<lat. extraneus

strain a. 1. care e de alta natziune sau din alta tzara: obiceiuri straine; 2. ce nu e al sau: avere straina. [Redus din stranin slav. STRANĬNŬ]. ║ m. om din alta tzara: au venit multzi straini.

straín a s. shi adj. (vsl. stranĭnŭ bg. stranen strain). Din alt loc (tzara judetz orash) saŭ din alta societate (popor familie): un strain o tzara straina o vorba straina. Al altuĭa: a pune mina pe o avere straina. In vest strein. V. rom. striin (In Ps. S. shi Cod. Vor. striiru). Azĭ in Serbia Ban. Olt. Trans. strin.

strein ~a a smf vz strain

strien ~a a vz strain

STREÍN¹ A adj. v. strain¹.

streín V. strain.

straín adj. m. s. m. pl. straíni; adj. f. s. f. straína pl. straíne

straín adj. m. s. m. pl. straíni; f. sg. straína pl. straíne

strain

strain.

STRAÍN adj. v. bizar ciudat curios excentric extravagant fantasmagoric fantezist inexplicabil insolit nastrushnic neobishnuit original paradoxal singular straniu.

STRAÍN adj. s. 1. adj. s. pripashit venetic (inv.) nemernic. (Om ~ prin acel loc.) 2. s. venetic (prin Ban.) avenitura (inv.) curbet venitura. (Un ~ pripashit undeva.) 3. adj. s. pribeag (inv.) nemernic venit (slavonism inv.) proidit. (E ~ pe la noi.) 4. adj. s. (inv.) varvar. (E ~ de aceste locuri.) 5. adj. v. instrainat. 6. adj. v. stingher. 7. adj. v. necunoscut. 8. adj. extern. (Probleme ~ preocuparilor noastre.)

strain adj. v. BIZAR. CIUDAT. CURIOS. EXCENTRIC. EXTRAVAGANT. FANTASMAGORIC. FANTEZIST. INEXPLICABIL. INSOLIT. NASTRUSHNIC. NEOBISHNUIT. ORIGINAL. PARADOXAL. SINGULAR. STRANIU.

STRAIN adj. s. 1. adj. s. pripashit venetic (inv.) nemernic. (Om ~ prin acel loc.) 2. s. venetic (prin Ban.) avenitura (inv.) curbet venitura. (Un ~ pripashit undeva.) 3. adj. s. pribeag (inv.) nemernic venit (slavonism inv.) proidit. (E ~ pe la noi.) 4. adj. s. (inv.) varvar. (E ~ de aceste locuri.) 5. adj. instrainat (fig.) dezradacinat. (~ printre ai sai.) 6. adj. izolat stingher. (Se simtzea ~ in sala de bal.) 7. adj. necunoscut. (Astazi mieshti complet ~.) 8. adj. extern. (Probleme ~ preocuparilor noastre.)

Strain ≠ autohton indigen neaosh

straín (na) adj. 1. Venetic din alta parte. 2. Necunoscut. 3. Care nu este familiar. 4. Al altuia diferit. Var. inv. strein stri(i)n shi der. Lat. extraneus (Miklosich Cons. I 58; Cihac I 264; Koerting 3526). Acest etimon admis de filologia mai veche a fost respins de moderni din cauza dificultatzii fonetice: rezultatul normal pare k ar trebui sa fie *strii. Totushi este evident k acest cuvint a suferit o alterare inca din lat. cf. rezultatele aberante din it. straino (Rohlfs Ital. 464) tosc. umbr. straino calabr. strainu „fara stapin”. Deshi nu shtim sa explicam mecanismul acestei modificari se poate admite o metateza a lui i (extraneus › *extrainu) k in rubeus › roib habeat › aiba etc. In fine proba irefutabila k avem de a face cu un element moshtenit este prezentza der. astrina „a instraina” cu forma rotacizata astriirat in sec. XVI (cf. DAR). Este necesar prin urmare sa pornim de la o faza intermediara a lat. extraneus; dar cele care sau aratat pina acum nu par sigure (lat. exterraneus Cretzu 371; lat. *exterrinus Densusianu Rom. XXXIII 286 shi R. critica V 134; lat. *extralienus Pushcariu Dacor. VIII 105). Oricum der. din sl. straninŭ „pelegrin” (Weigand Jb. III 214; Pushcariu 1651; Procopovici Dacor IV 1157; REW 3098) sau sl. stranŭ „regiune” (Skok Arch. Rom. VIII 159) pare shi mai dificil shi nu se potriveshte cu alte imprumuturi cf. strana. Der. (in)straina (var. inv. astrina) vb. (a trimite in strainatate a despaminteni; a aliena; a intoarce simpatia in ostilitate); instrainator adj. (care instraineaza); strainatate s. f. (tzara care nu este patria); instrainatate s. f. (inv. exil surghiun); straineshte adv. (k strainii); strainism s. n. (xenofilie; cuvint strain).

STRAIN. Subst. Strain persoana straina (om) necunoscut; nou venit; nou sosit. Musafir oaspete invitat. Intrus venetic (adesea peior.); emigrant emigratz imigrant refugiat expatriat exilat deportat fugar bajenar pribeag surghiunit surghiun (inv.). Lume straina strainime; tzara straina strainatate. Cosmopolitism. Xenomanie xenofilie. Xenofobie. Cosmopolit. Xenoman xenofil. Xenofob. Adj. Strain strainel (dim. pop.) strainior strainuc (rar) necunoscut de origine straina de peste mari. Emigrant emigrat imigrant refugiat expatriat exilat deportat fugar fugit pribeag pribegitor (rar) relegat (inv.). surghiunit. Vb. A fi strain a se simtzi strain a trai printre straini a minca piine straina a fi departe de ai sai a trai in pribegie a pribegi. A parasi locurile natale a se instraina a emigra a se refugia a se expatria a (se) exila a se bajeni a se bajenari (inv.). A deporta a exila a expulza a expatria a relega (inv.) a surghiuni. Adv. Prin (printre in) straini; prin (in) strainime; peste hotare; de peste hotare; din strainatate din tzari straine. V. calatorie locuitor pedeapsa plecare singuratate vizita.

HOMO SUM: HUMANI NIHIL A ME ALIENUM PUTO (lat.) sunt om: nimic din ceea ce e omenesc nu mie strain Terentziu „Heauton timorumenos” act. I scena 1 25. Vers devenit expresie a sentimentului de solidaritate umana.

LEGIUNEA STRAINA formatziune militara franceza ai carei membri sunt recrutatzi voluntar in urma unei selectzii dure in cea mai mare parte dintre straini. Creata de Ludovic Filip printrun decret in 1831 in Algeria (Sidi bel Abbès). A participat mai ales la actziuni de peste mari (Mexic Indochina Africa de Nord precum shi in cele doua razboaie mondiale). In 1962 dupa proclamarea independentzei Algeriei shia mutat sediul in Frantza fiind redimensionata shi restructurata.

STRAIN baltaretz strainar strainez.

a prinde posturi straine expr. a vorbi aiurea a trancani fara noima.