inroshire sf [At: DA ms / V: ~rush~ rush~ / Pl: ~ri / E: inroshi] 1 Dobandire a culorii roshii Si: inroshit¹ (1). 2 Incingere a metalelor in foc Si: inroshit¹ (2). 3 Imbujorare. 4 (Fig) Inflacarare. 5 Vopsire in roshu a unui obiect Si: inroshit¹ (5) (fig) insangerare. 6 Coacere a fructelor Si: inroshit¹ (6).

inroshi [At: CORESI EV. 192/11 / Pzi: ~shesc / V: ~rushi / E: in + roshu] 12 vtr (A face sa capete sau) a capata culoarea roshie. 3 vr A se imbujora. 4 vr (Fig; rar) A se inflacara. 56 vtr (D. metale) A (se) incinge in foc. 7 vt A vopsi ceva in roshu Si: a roshi (fig) a insangera (3). 8 vr (D. fructe) A se coace.

INROSHÍ inroshesc vb. IV. 1. Tranz. A colora a vopsi in roshu a face sa fie roshu. Soarele coboara in piclele muntzilor inroshind asfintzitul. SADOVEANU O. I 74. Apusurile erau k singele shi parca inrosheau shi pamintul. GIRLEANU L. 41. Refl. (Despre metale) A se incinge in foc a deveni incandescent. Cit se inrosheshte shtanga de fier in jar roade un hartanash de slanina. SADOVEANU E. 90. 2. Refl. (Despre persoane sau despre fatza obrazul lor) A se face roshu (la fatza) datorita unui aflux de singe; a se imbujora. Eu domn’ Taun itzi multzamesc... raspunse Ifrim inroshinduse ushor de atita cinste cit io facea. CAMILAR TEM. 65. Grigoritza se uita furios la mine se inroshi pinan virful urechilor dadu sa zica ceva shi nu zise nimic. HOGASH DR. 240. ◊ Tranz. fact. Manrosheshte singur gindul K tu ai aflat cu cale Tocmai azi sa pui la proba Inima nevestei tale. COSHBUC P. I 73. 3. Refl. (Rar despre unele fructe sau legume) A deveni roshu (semn k a ajuns la maturitate); a se coace. Cireshile sau inroshit. Varianta: roshí (ALECSANDRI P. III 217 NEGRUZZI S. II 38 EMINESCU N. 25) vb. IV.

A SE INROSHÍ ma ~ésc intranz. v. A SE ROSHI. /in + roshu

inroshí v. a (se) face roshu: de a sangelui varsare pamantul se inroshia NEGR.

inroshésc shi roshésc v. tr. Fac rosh: a inroshi pamintu pin singe feru pin foc. V. refl. Ma fac rosh: feru s’a inroshit in foc eŭ m’am inroshit de rushine. Vechĭ rushesc.

inroshíre s. f. g.d. art. inroshírii

inroshíre s. f. g.d. art. inroshírii

inroshí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inroshésc imperf. 3 sg. inrosheá; conj. prez. 3 sa inrosheásca

inroshí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inroshésc imperf. 3 sg. inrosheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. inrosheásca

INROSHÍRE s. 1. v. imbujorare. 2. v. congestionare.

INROSHIRE s. 1. imbujorare impurpurare roshire rumenire (fig.) aprindere. (~ obrajilor.) 2. congestie congestionare (pop. fig.) aprindere. (~ a fetzei.)

INROSHÍ vb. 1. v. sangera. 2. a (se) inflacara a (se) infoca (fig.) a (se) aprinde a (se) incinge. (Sa ~ de emotzie.) 3. v. imbujora. 4. v. congestiona. 5. v. injecta.

INROSHI vb. 1. a (se) insingera a (se) roshi a singera (inv.) a (se) crunta a (se) incrunta (inv. Mold.) a (se) mohoritzi. (Sa ~ tot la rana.) 2. a (se) inflacara a (se) infoca (fig.) a (se) aprinde a (se) incinge. (Sa ~ de emotzie.) 3. a (se) imbujora a (se) impurpura a (se) roshi a (se) rumeni (inv.) a (se) rasura (fig.) a (se) aprinde. (Sa ~ la fatza.) 4. a se congestiona (pop. fig.) a se aprinde. (Fatza i sa ~.) 5. (MED.) a se congestiona a se injecta. (Ochii i sau ~.)