roshi [At: CORESI EV. 192 / V: (irg) rushi / Pzi: ~shesc 3 (ivr) shi ~shashte / E: roshu] 12 vrt(a) A deveni sau a face sa devina roshu (1) (colorand vopsind fardand). 3 vi (Rar) A fi de culoare roshie (1). 45 vir (D. persoane) A deveni roshu (46) la fatza (datorita unei emotzii frigului etc.) Si: a se imbujora a se rumeni (12). 67 vrtf(a) (D. partzi ale corpului) A se face roshu (1) (datorita unui flux de sange). 8 vt (C. i. metale) A incinge in foc la roshu. 910 vrt (D. fructe sau legume) A (se) coace (13).

ROSHÍ roshesc vb. IV. (Adesea in concurentza cu inroshi) 1. Intranz. shi refl. A capata o culoare roshie a deveni roshu. Soarele in abur k un foc rosheshte. BOLINTINEANU O. 10. Cerun zare se rosheshte. ALECSANDRI P. A. 127. ♦ Tranz. A face sa devina roshu (vopsind colorind fardind). Doamna deschise posheta ishi pudra nasul ishi roshi buzele. C. PETRESCU I. II 245. ◊ (Hiperbolic) Facind din pieptul vostru un zid hotar de tzeara Roshind cua vostru singe fierbinte plin de viatza Siretul Prutul. ALECSANDRI P. III 217. ♦ (Despre persoane) A deveni roshu la fatza a se imbujora (k efect al anumitor stari fizice sau mai ales psihice). Ishi umfla glasul gesticula se roshea. REBREANU R. II 85. SHi de ceai roshit?... Ai ceva de ascuns? DELAVRANCEA O. II 139. Un astfel de raspuns il facu sa rosheasca pe trimisul sultanului. BOLINTINEANU O. 252. ◊ (Intarit prin comparatzii sau prin alte precizari) Se roshise toata de bucurie. STANCU D. 322. Nu tzie rushine? iara Hutzu sa roshit pina la urechi. SLAVICI O. I 92. Sa roshit pinan virful urechilor. CARAGIALE O. III 85. Fetzele noastre se roshisera k nishte rodii coapte. ALECSANDRI O. P. 281. ◊ (Despre partzi ale corpului) I se rosheshte obrazul. STANCU D. 312. Pelitzele de pe lumina ochiului i se roshise k focul. EMINESCU N. 25. 2. Intranz. (Poetic) A ieshi in evidentza (datorita culorii roshii); a aparea distinct pe un fond de alta culoare. SHi pretutindeni pe ogoarenguste... Roshesc k macii roshi batiste fuste SHialbesc k neaua pinzele de i. D. BOTEZ F. S. 79.

A ROSH͹ ~ésc tranz. A face sa se rosheasca. /Din roshu

A ROSHͲ ~ésc intranz. 1) v. A SE ROSHI. 2) A suporta un sentiment de jena; a trage rushine. * ~ panan varful urechilor a se emotziona foarte tare imbujoranduse la fatza. 3) A se zari ceva batand in roshu. /Din roshu

A SE ROSHÍ ma ~ésc intranz. 1) A capata culoare roshie; a deveni roshu. 2) (despre unele fructe shi legume) A incepe sa se coaca devenind roshiatic. /Din roshu

roshì v. 1. a (se) face rosh; 2. fig. a roshi tare la fatza printr’o emotziune vie.

inroshésc shi roshésc v. tr. Fac rosh: a inroshi pamintu pin singe feru pin foc. V. refl. Ma fac rosh: feru s’a inroshit in foc eŭ m’am inroshit de rushine. Vechĭ rushesc.

roshésc v. tr. shi refl. V. inroshesc. V. intr. (neol. dupa fr. rougir). Ma inroshesc de rushine: obrazu gros nu rosheshte.

roshí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. roshésc imperf. 3 sg. rosheá; conj. prez. 3 sa rosheásca

roshí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. roshésc imperf. 3 sg. rosheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. rosheásca

roshi (conj. rosheasca)

roshesc sheasca 3 conj. sheam 1 imp.

ROSHÍ vb. 1. v. sangera. 2. v. imbujora.

ROSHI vb. 1. a (se) inroshi a (se) insingera a singera (inv.) a (se) crunta a (se) incrunta (inv. in Mold.) a (se) mohoritzi. (Sa ~ la rana.) 2. a (se) imbujora a (se) impurpura a (se) inroshi a (se) rumeni (inv.) a (se) rasura (fig.) a (se) aprinde. (Sa ~ la fatza.)

EPISTULA NON ERUBESCIT (lat.) scrisoarea nu rosheshte Cicero „Epistulae ad familiares” V 12 1. Autorul ishi scuza astfel confidentzele din scrisori. In sens mai larg: hartia suporta orice.