14 definitzii pentru inrobit

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INROBÍT A inrobitzi te adj. Subjugat aservit. V. inrobi.

INROBÍT A inrobitzi te adj. Subjugat aservit. V. inrobi.

inrobit ~a a [At: DA ms / Pl: ~itzi ~e / E: inrobi] Subjugat.

INROBÍT A inrobitzi te adj. Aservit supus subjugat din punct de vedere economic shi politic.

INROBÍ inrobesc vb. IV. Tranz. A supune a robi a subjuga a aservi. In + rob.

INROBÍ inrobesc vb. IV. Tranz. A supune a robi a subjuga a aservi. In + rob.

inrobi vt [At: DA ms / Pzi: ~besc / E: in + rob] A subjuga.

INROBÍ inrobesc vb. IV. Tranz. A supune a aservi; a robi. In goana dupa obtzinerea de profituri maxime imperialishtii inrobesc shi jefuiesc tot mai mult popoarele din aceste tzari. SCINTEIA 1953 nr. 2564.

A INROBÍ ~ésc tranz. (popoare tzari teritorii) A lua in stapanire (prin putere armata); a face sa piarda independentza; a supune; a ingenunchea; a subjuga; a aservi; a infeuda. /in + a robi

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

inrobí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inrobésc imperf. 3 sg. inrobeá; conj. prez. 3 sa inrobeásca

inrobí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inrobésc imperf. 3 sg. inrobeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. inrobeásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INROBIT adj. aservit robit subjugat supus (fig.) ingenuncheat. (Popor ~.)

INROBÍ vb. 1. a robi (inv.) a prada. (A ~ un prizonier.) 2. v. subjuga.

INROBI vb. 1. a robi (inv.) a prada. (A ~ un prizonier.) 2. a aservi a robi. a subjuga a supune (fig.) a infeuda a ingenunchea. (A ~ un popor strain.)

Intrare: inrobit
inrobit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inrobit
  • ‑nrobit
  • inrobitul
  • inrobitu‑
  • ‑nrobitul
  • ‑nrobitu‑
  • inrobita
  • ‑nrobita
  • inrobita
  • ‑nrobita
plural
  • inrobitzi
  • ‑nrobitzi
  • inrobitzii
  • ‑nrobitzii
  • inrobite
  • ‑nrobite
  • inrobitele
  • ‑nrobitele
genitiv-dativ singular
  • inrobit
  • ‑nrobit
  • inrobitului
  • ‑nrobitului
  • inrobite
  • ‑nrobite
  • inrobitei
  • ‑nrobitei
plural
  • inrobitzi
  • ‑nrobitzi
  • inrobitzilor
  • ‑nrobitzilor
  • inrobite
  • ‑nrobite
  • inrobitelor
  • ‑nrobitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inrobi, inrobescverb

  • 1. Aservi, robi, subjuga, supune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote In goana dupa obtzinerea de profituri maxime imperialishtii inrobesc shi jefuiesc tot mai mult popoarele din aceste tzari. SCINTEIA 1953 nr. 2564. DLRLC
etimologie:
  • In + rob DEX '09 DEX '98

inrobit, inrobitaadjectiv

etimologie:
  • vezi inrobi DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.