16 definiții pentru robi
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (5)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ROBÍ, robesc, vb. IV. 1. Tranz. A lua cuiva libertatea; a ține în captivitate, a aduce în stare de rob. 2. Intranz. A trăi în robie, a fi rob. ♦ A munci din greu. 3. Tranz. A menține o persoană sau o colectivitate în relații de subjugare politică, economică și socială, a aservi o țară, un popor etc.; a exploata. 4. Tranz. Fig. A înlănțui, a încleșta, a subjuga pe cineva (prin farmecul pe care îl exercită). ♦ Refl. A fi robul unei pasiuni, a fi dominat de cineva sau de ceva. – Din rob.
robi [At: CORESI, EV. 155 / Pzi: ~besc / E: rob] 1 vt A aduce pe cineva în starea de rob (1). 2 vt A ține în captivitate. 3 vt (Îvr) A supune. 4 vz A trăi în robie. 5 vi A munci din greu, ca un rob (1). 6 vi (Îvp) A sluji pe cineva Si: a servi. 7 vt (înv; c. i. de obicei o țară, un popor, un oraș etc.) A cuceri (6). 8 vt (Îvp) A întemnița. 9 vt (Fig; d. persoane sau manifestări ale lor) A cuceri prin farmecul pe care-l exercită. 10 vt (D. pasiuni, sentimente, preocupări etc.) A înlănțui. 11 vt A se lăsa subjugat, dominat (de cineva sau de ceva) 12 vr A fi robul unei pasiuni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROBÍ, robesc, vb. IV. 1. Tranz. A lua cuiva libertatea; a ține în captivitate, a aduce în stare de rob. 2. Intranz. A trăi în robie, a fi rob. ◊ A munci din greu. 3. Tranz. A menține o persoană sau o colectivitate în relații de subjugare politică, economică și socială, a aservi o țară, un popor etc.; a exploata. 4. Tranz. Fig. A înlănțui, a încleșta, a subjuga pe cineva (prin farmecul pe care îl execită). ◊ Refl. A fi robul unei pasiuni, a fi dominat de cineva sau de ceva. – Din rob.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
ROBÍ, robesc, vb. IV. 1. Tranz. A lua cuiva libertatea; a ține în captivitate, a supune la o viață de rob. Stați, boieri!... Nu mă-ți robi voi pe mine. HASDEU, R. V. 41. Hai, dar să le ieșim în cale și să-i robim. ALECSANDRI, T. I 457. Nu știu, turcii l-au robit, De opt zile n-a venit. HODOȘ, P. P. 217. ◊ Fig. Hei, doamne, măria-ta, Oile sînt romînești, Din sat de la Zărniești: Ori voiești să le robești? TEODORESCU, P. P. 478. ◊ Absil. Boierii, ca să robească, unii cu alții se ceartă. HASDEU, R. V. 41. 2. Tranz. A menține o persoană sau o colectivitate în relații de subjugare politică, economică și socială; a exploata. [Îl văzu pe Sava] robind munca săracilor pescari, vînzîndu-le uneltele, călcîndu-le casele. SADOVEANU, O. VIII 236. ◊ Refl. pas. Mi-e viața turburată Și mi-e inima-ntristată De cînd țara s-a robit [turcilor]. BOLINTINEANU, O. 8. 3. Intranz. A trăi în robie, a fi rob. [Ercule] nu va avea tămăduire fără numai dacă se va vinde pre el și va robi măcar un an de zile. ISPIRESCU, U. 70. Mai bine să murim, decît să robim. ALECSANDRI, T. II 12. ♦ A munci din greu, a duce viață de rob. Robesc aci toată ziua. Nici nu ies din casă. C. PETRESCU, C. V. 96. La ce, maică, m-ai făcut Chiar sub umbra spinului Să robesc străinului? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 179. Eu voios aș cătăni, La străini de n-aș robi. ALECSANDRI, P. P. 294. 4. Tranz. Fig. A înlănțui, a încătușa, a subjuga (prin farmecul pe care îl exercită). Pe el îl respectam și-l admiram, robit de mintea lui superioară, de inima lui francă. GALACTION, O. I 100. Cîntă greieri la izvor, Apa strălucind se mișcă; Ascultînd, robit de farmec Stă drumețul visător. IOSIF, T. 162. Zîna se purtă cu mare bună-cuviință și vorbi astfel încît robi toate inimile. ISPIRESCU, L. 39. ◊ Absol. Este o minune cum robești... Voi face tot ce poruncești. MACEDONSKI, O. II 315. ♦ Refl. A se lăsa dominat (de cineva sau de ceva); a fi robul unei pasiuni. Tu, moglanule de Oșlobene... te robești pîntecelui și nu-ți dai cîtuși de puțină osteneală minței. CREANGĂ, A. 78. Dumneata ai luat un capriț drept amor... dar... inima mea n-are plecare a se robi. NEGRUZZI, S. I 25. 5. Tranz. (Popular) A întemnița.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ROBÍ ~ésc 1. tranz. 1) v. A ÎNROBI. 2) fig. A transforma în rob, fiind încântat de anumite însușiri; a subjuga. 2. intranz. 1) A fi rob. 2) fig. A munci din greu (ca un rob); a iobăgi; a șerbi. /Din rob
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
robì v. 1. a face rob (captiv sau sclav); 2. a subjuga, a supune; 3. fig. a captiva: robește toate inimile. [Tras din rob].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
robesc, ~ească a [At: F (1884), 170 / Pl: ~ești / E: rob + -esc] 1 (Reg) Care aparține unui rob (1). 2 (Reg) Specific robului (1). 3 Privitor la un rob (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
robésc v. tr. (vsl. rabiti, rabotiti, a robi, sîrb. rabiti, a munci, robiti, a robi, a jăfui). Prefac în rob. Subjug, aservesc, supun: a robi o provincie. Fig. Captivez, supun pin farmec: farmecu eĭ l-a robit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
robí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. robésc, imperf. 3 sg. robeá; conj. prez. 3 să robeáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
robí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. robésc, imperf. 3 sg. robeá; conj. prez. 3 sg. și pl. robeáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ROBÍ vb. 1. v. înrobi. 2. v. subjuga. 3. v. trudi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROBÍ vb. v. aresta, captiva, deține, domina, închide, întemnița, reține, stăpâni, subjuga.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROBI vb. 1. a înrobi, (înv.) a prăda. (A ~ un prizonier.) 2. a aservi, a înrobi, a subjuga, a supune, (fig.) a înfeuda, a îngenunchea. (A ~ un popor străin.) 3. a trudi. (A ~ din greu în slujba lui.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
robi vb. v. ARESTA. CAPTIVA. DEȚINE. DOMINA. ÎNCHIDE. ÎNTEMNIȚA. REȚINE. STĂPÎNI. SUBJUGA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A robi ≠ a dezrobi, a elibera
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
robí, robesc, (robdi), vb. tranz., refl. – A lucra istovitor: „Acolo robdeai până se rupea cămașa în spate” (Bârsana, 2013). – Din rob (< sl. robǔ) (Șăineanu, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
robi, robescverb
- 1. A lua cuiva libertatea; a ține în captivitate, a aduce în stare de rob. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Stați, boieri!... Nu mă-ți robi voi pe mine. HASDEU, R. V. 41. DLRLC
- Hai, dar să le ieșim în cale și să-i robim. ALECSANDRI, T. I 457. DLRLC
- Nu știu, turcii l-au robit, De opt zile n-a venit. HODOȘ, P. P. 217. DLRLC
- Hei, doamne, măria-ta, Oile sînt romînești, Din sat de la Zărniești: Ori voiești să le robești? TEODORESCU, P. P. 478. DLRLC
- Boierii, ca să robească, unii cu alții se ceartă. HASDEU, R. V. 41. DLRLC
-
- 2. A trăi în robie, a fi rob. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- [Ercule] nu va avea tămăduire fără numai dacă se va vinde pre el și va robi măcar un an de zile. ISPIRESCU, U. 70. DLRLC
- Mai bine să murim, decît să robim. ALECSANDRI, T. II 12. DLRLC
- 2.1. A munci din greu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Robesc aci toată ziua. Nici nu ies din casă. C. PETRESCU, C. V. 96. DLRLC
- La ce, maică, m-ai făcut Chiar sub umbra spinului Să robesc străinului? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 179. DLRLC
- Eu voios aș cătăni, La străini de n-aș robi. ALECSANDRI, P. P. 294. DLRLC
-
-
- 3. A menține o persoană sau o colectivitate în relații de subjugare politică, economică și socială, a aservi o țară, un popor etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- [Îl văzu pe Sava] robind munca săracilor pescari, vînzîndu-le uneltele, călcîndu-le casele. SADOVEANU, O. VIII 236. DLRLC
- Mi-e viața turburată Și mi-e inima-ntristată De cînd țara s-a robit [turcilor]. BOLINTINEANU, O. 8. DLRLC
-
- 4. A înlănțui, a încleșta, a subjuga pe cineva (prin farmecul pe care îl exercită). DEX '09 DLRLC
- Pe el îl respectam și-l admiram, robit de mintea lui superioară, de inima lui francă. GALACTION, O. I 100. DLRLC
- Cîntă greieri la izvor, Apa strălucind se mișcă; Ascultînd, robit de farmec Stă drumețul visător. IOSIF, T. 162. DLRLC
- Zîna se purtă cu mare bună-cuviință și vorbi astfel încît robi toate inimile. ISPIRESCU, L. 39. DLRLC
- Este o minune cum robești... Voi face tot ce poruncești. MACEDONSKI, O. II 315. DLRLC
- 4.1. A fi robul unei pasiuni, a fi dominat de cineva sau de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tu, moglanule de Oșlobene... te robești pîntecelui și nu-ți dai cîtuși de puțină osteneală minței. CREANGĂ, A. 78. DLRLC
- Dumneata ai luat un capriț drept amor... dar... inima mea n-are plecare a se robi. NEGRUZZI, S. I 25. DLRLC
-
-
- 5. Întemnița. DLRLCsinonime: întemnița
etimologie:
- rob DEX '98 DEX '09