ROBÍ robesc vb. IV. 1. Tranz. A lua cuiva libertatea; a tzine in captivitate a supune la o viatza de rob. Statzi boieri!... Nu matzi robi voi pe mine. HASDEU R. V. 41. Hai dar sa le ieshim in cale shi sai robim. ALECSANDRI T. I 457. Nu shtiu turcii lau robit De opt zile na venit. HODOSH P. P. 217. ◊ Fig. Hei doamne mariata Oile sint romineshti Din sat de la Zarnieshti: Ori voieshti sa le robeshti? TEODORESCU P. P. 478. ◊ Absil. Boierii k sa robeasca unii cu altzii se cearta. HASDEU R. V. 41. 2. Tranz. A mentzine o persoana sau o colectivitate in relatzii de subjugare politica economica shi sociala; a exploata. [Il vazu pe Sava] robind munca saracilor pescari vinzindule uneltele calcindule casele. SADOVEANU O. VIII 236. ◊ Refl. pas. Mie viatza turburata SHi mie inimantristata De cind tzara sa robit [turcilor]. BOLINTINEANU O. 8. 3. Intranz. A trai in robie a fi rob. [Ercule] nu va avea tamaduire fara numai daca se va vinde pre el shi va robi macar un an de zile. ISPIRESCU U. 70. Mai bine sa murim decit sa robim. ALECSANDRI T. II 12. ♦ A munci din greu a duce viatza de rob. Robesc aci toata ziua. Nici nu ies din casa. C. PETRESCU C. V. 96. La ce maica mai facut Chiar sub umbra spinului Sa robesc strainului? JARNÍKBIRSEANU D. 179. Eu voios ash catani La straini de nash robi. ALECSANDRI P. P. 294. 4. Tranz. Fig. A inlantzui a incatusha a subjuga (prin farmecul care il exercita). Pe el il respectam shil admiram robit de mintea lui superioara de inima lui franca. GALACTION O. I 100. Cinta greieri la izvor Apa stralucind se mishca; Ascultind robit de farmec Sta drumetzul visator. IOSIF T. 162. Zina se purta cu mare bunacuviintza shi vorbi astfel incit robi toate inimile. ISPIRESCU L. 39. ◊ Absol. Este o minune cum robeshti... Voi face tot ce porunceshti. MACEDONSKI O. II 315. ♦ Refl. A se lasa dominat (de cineva sau de ceva); a fi robul unei pasiuni. Tu moglanule de Oshlobene... te robeshti pintecelui shi nutzi dai citushi de putzina osteneala mintzei. CREANGA A. 78. Dumneata ai luat un capritz drept amor... dar... inima mea nare plecare a se robi. NEGRUZZI S. I 25. 5. Tranz. (Popular) A intemnitza.