DEZROBÍ dezrobesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) elibera din starea de robie; p. gener. a (se) elibera de sub o asuprire politica sau sociala. ♦ Tranz. A elibera un stat un popor de sub o ocupatzie; a asigura independentza unui stat. 2. Tranz. A elibera pe cineva din prizonierat sau dintro detentzie nedreapta. 3. Tranz. Fig. A scapa pe cineva dintro situatzie umilitoare apasatoare. Pref. dez + robi.

dezrobí [At: LEGIUIRE 46/32 / Pzi: ~bésc / E: dez + robi] 12 vtr A (se) elibera din starea de robie. 34 vtr (Pgn) A (se) elibera de sub o asuprire politica sau sociala de sub exploatare. 5 vt A elibera un stat un popor de sub o ocupatzie militara sau de o asuprire straina. 6 vt A asigura independentza unui popor. 7 vt A elibera din prizonierat sau dintro detentzie nedreapta. 8 vt (Fig) A scapa pe cineva dintro situatzie umilitoare apasatoare.

DEZROBÍ dezrobesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) elibera din starea de robie; p. gener. a (se) elibera de sub o asuprire politica sau sociala de sub exploatare. ♦ Tranz. A elibera un stat un popor de sub o ocupatzie militara sau de sub o asuprire straina; a asigura independentza unei tzari unui popor. 2. Tranz. A elibera pe cineva din prizonierat sau dintro detentziune nedreapta. 3. Tranz. Fig. A scapa pe cineva dintro situatzie umilitoare apasatoare. Dez + robi.

DEZROBÍ dezrobesc vb. IV. Tranz. 1. A scoate a elibera din starea de robie sau de sclavie (k forme specifice ale relatziilor sociale in sclavagism shi in feudalism); p. ext. a elibera de sub o asuprire politica sau sociala de sub exploatare. Vor mai fi batalii Pina omul de om lom putea dezrobi. TOMA C. V. 395. Trebuie sa adunam shi sa inarmam o suta de mii de clacashi dezrobitzi. CAMIL PETRESCU B. 139. Constantin Mavrocordat dezrobeshte vecinii. NEGRUZZI S. I 277. 2. A elibera (un stat un popor) de sub o ocupatzie militara sau de sub o asuprire straina; a asigura (unei tzari unui popor) independentza. SHtirea ta e trista foarte. Nu k fiumeu a murit; Dar k chiar prin a lui moarte Pe romini na dezrobit. BOLINTINEANU O. 66. ◊ Refl. Domnule maior se dezrobeshte tzara. CAMIL PETRESCU B. 93. 3. A elibera din prizonierat sau dintro detentziune. Sa nii dezrobeasca craiul [pe cei zalogitzi]. DAVILA V. V. 73. 4. Fig. A scapa pe cineva dintro incatushare de sub o apasare; a emancipa. SHi team dispretzuit eu bravul soldat al shtiintzei pozitive shi aplicate menite sa dezrobeasca omenirea din robia prejudecatzilor seculare. GALACTION O. I 228.

A DEZROBÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se dezrobeasca. 2) (popoare state etc. inrobite) A elibera de sub o ocupatzie straina; a asigura independentza. /dez + a robi

A SE DEZROBÍ ma ~ésc intranz. 1) A se elibera din robie. 2) A deveni independent eliberanduse de convenientzele morale shi sociale; a se emancipa. /dez + a robi

desrobì v. a scoate a rascumpara din robie.

dezrobésc v. tr. (d. rob). Scot din robie emancipez. Fora desr nu se aude.

dezrobí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. dezrobésc imperf. 3 sg. dezrobeá; conj. prez. 3 sa dezrobeásca

dezrobí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. dezrobésc imperf. 3 sg. dezrobeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. dezrobeásca

dezrobi

desrobesc beam 1 imp.

DEZROBÍ vb. a (se) elibera a (se) emancipa a (se) libera (inv. shi pop.) a (se) mantui (pop.) a (se) slobozi (inv.) a (se) volnici (fig.) a (se) descatusha. (Ia ~ pe tzarani.)

DEZROBI vb. a (se) elibera a (se) emancipa a (se) libera (inv. shi pop.) a (se) mintui (pop.) a (se) slobozi (inv.) a (se) volnici (fig.) a (se) descatusha. (Ia ~ pe tzarani.)

A dezrobi ≠ a inrobi a robi a subjuga