5 definiții pentru aservit
Explicative DEX
aservít, ~ă a [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: aservi] (D. un popor, o clasă socială, un individ) Care este supus de alții intereselor acestora Si: subjugat, înrobit, (pop) robit, (îvp) șerbit.
ASERVÍT, -Ă, aserviți, -te, adj. (Despre un individ, un popor, o țară) Adus în stare de supunere și dependență, pus în situația de a acționa în conformitate cu directivele altuia; supus, subjugat, robit. În trecut, cină țara noastră era condusă de guverne aservite imperialiștilor străini, aceștia din urmă aveau putință de a provoca conflicte și încordare între Romînia și vecinii ei. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 139.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASERVÍT, -Ă, aserviți, -te, adj. (Despre un popor, o țară) Subjugat, înrobit. – V. aservi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Relaționale
ASERVÍT adj., s. 1. adj. v. subjugat. 2. s. v. sclav.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ASERVIT adj., s. 1. adj. înrobit, robit, subjugat, supus, (fig.) îngenuncheat. (Popor ~.). 2. s. rob, sclav, subjugat, (rar) serv, (inv.) prădat, șerb. (A ajuns un ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
aservit, aservităadjectiv
- 1. (Despre un individ, un popor, o țară) Adus în stare de supunere și dependență, pus în situația de a acționa în conformitate cu directivele altuia. DLRLC DLRM
- În trecut, cînd țara noastră era condusă de guverne aservite imperialiștilor străini, aceștia din urmă aveau putința de a provoca conflicte și încordare între Romînia și vecinii ei. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 139. DLRLC
-
etimologie:
- aservi DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.