innoi [At: CORESI EV. 27/20 / S shi: (inv) inoi / Pzi: ~esc / E: in + nou] 12 vtr A (se) face k nou (inlocuind ce era vechi uzat) Si: a (se) reface a (se) repara. 3 vt A pune un lucru nou in locul altuia vechi Si: a primeni a schimba. 4 vr A se regenera. 56 vtr (Fig; c. i. puterea tineretzea etc.) A (se) reface. 78 vtr A (se) repeta. 9 vr A avea loc un eveniment nou. 10 vt (inv; spc; d. constructzii) A sfintzi. 11 vr A se imbraca cu ceva nou. 12 vt (Fig) A prelungi valabilitatea unei autorizatzii a unui document etc. 13 vt (D. cladiri) A renova. 14 vt A face inca o data a relua o actziune. 15 vt (Inv; spc) A schimba domnia tzarii.

INNOÍ innoiesc vb. IV. 1. Tranz. (Privitor la un obiect) A face din nou a face (k) nou (inlocuind sau reparind ce era vechi uzat); a reface a repara a drege. V. restaura. A innoit casa de nici no mai cunoshti. ♦ A pune un lucru nou in locul altuia vechi; a schimba a primeni. A innoi parcul de mashini. A innoi garderoba. ▭ Innoi de mai multe ori vinul din oala. SADOVEANU O. I 48. ♦ Refl. A se imbraca cu ceva nou; ashi face haine noi. Sa ne cirpim k nu putem tot sa ne innoim. PANN P. V. III 71. 2. Intranz. A creshte din nou a se reface. Am umblat multa vreme pe mirishti prin mlashtini... apoi am dat de finetze cosite care innoia otava. SADOVEANU O. I 361. ♦ Refl. Fig. A se improspata a se regenera a se preface a se transforma a se redeshtepta. SHo da o ploaie cu soare Nuielile sa senmoaie Frunza sa li senverzeasca Dragostea sa se innoiasca. BIBICESCU P. P. 65. 3. Tranz. (Privitor la o actziune un document etc.) A face inca o data a repeta; a prelungi valabilitatea. Primeshti atzi innoi marturisirile? NEGRUZZI S. III 341. Costantin Basarab urcinduse pe tron la 1655 innoi hrisovul lui Mateivv. impotriva grecilor shi a dezrobirii monastirilor. BALCESCU O. I 70. ◊ Refl. A fost un ris pe toate tonurile care trei zile sa innoit la fiecare masa. SADOVEANU O. VI 294.

A INNOÍ ~iésc 1. tranz. 1) A face sa se innoiasca. 2) A amenaja cu obiecte noi schimbandule pe cele vechi. ~ camera. ~ o vitrina. 3) A incepe din nou; a reincepe; a relua. ~ tratativele. 4) (documente) A face sa fie valabil pe un termen nou. 2. intranz. rar A creshte din nou. /in + nou

A SE INNOÍ ma ~iésc intranz. 1) A se face k nou. 2) A se imbraca cu ceva nou; ashi pune haine noi. 3) fig. A deveni mai proaspat. /in + nou

innoì v. 1. a face nou (inlocuind cele vechi) a restaura; 2. a cumpara din nou: sa ne carpim k nu putem sa ne tot innoim PANN.

inoĭésc v. tr. (d. noŭ). Fac din noŭ inlocuĭesc schimb restaurez: a inoi o haĭna un gard. V. refl. Ma imbrac in haĭna noŭa. SHi innoĭesc. Greshit reinoĭesc.

innoí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. innoiésc imperf. 3 sg. innoiá; conj. prez. 3 sa innoiásca

innoí vb. ind. prez. 1 sg. shi. 3 pl. innoiésc imperf. 3 sg. innoiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. innoiásca

innoi (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. innoiesc conj. innoiasca)

innoesc iasca 3 conj. iam 1 imp. ind ger.

INNOÍ vb. 1. v. inova. 2. v. moderniza. 3. v. prelungi.

INNOÍ vb. v. regenera.

INNOI vb. 1. a inova. (A ~ un procedeu o tehnologie.) 2. a moderniza. (A ~ mijloacele de predare didactica.) 3. a prelungi. (SHia ~ abonamentul.)

innoi vb. v. REGENERA.

A (se) innoi ≠ a (se) invechi