injunghiere sf [At: DOSOFTEI V. S. 8 / P: ghie / V: ~ghiare / Pl: ~ri / E: injunghia¹] 12 Introducere a unui cutzit a unui pumnal sau a altui obiect cu lama ascutzita intrun om (shi ucidere a lui) Si: injunghiat¹ (12) (inv) injunghietura (12). 3 (Spc) Taiere a unui animal Si: injunghiat¹ (3) (inv) injunghietura (3). 4 Ospatz ulterior taierii unui animal Si: injunghiat¹ (4) (inv) injunghietura (4). 5 (Inv; fig) Sacrificare. 67 (Ranire sau) sinucidere a cuiva infigandushi in trup un obiect ascutzit Si: injunghiat¹ (67) (inv) injunghietura (67). 8 (Ccr) Rana pe locul in care a fost infipt un obiect ascutzit Si: injunghiat¹ (8) (inv) injunghietura (8). 9 (Pex) Infigere a unui cutzit intrun obiect Si: injunghiat¹ (9) (inv) injunghietura (9). 1011 Provocare cuiva a unei senzatzii dureroase vii k de injunghiere Si: injunghiat¹ (1011) (inv) injunghietura (1011). 12 Simtzire a unei intzepaturi dureroase in trup din cauze interne Si: injunghiat¹ (12) (inv) injunghietura (12).

INJUNGHIÉRE injunghieri s. f. Actziunea de a injunghia; taiere a unui animal. Negoitza venea k un vitzel la injunghiere. GALACTION O. I 299. Pronuntzat: ghie. Varianta: junghiére (CONACHI P. 135) s. f.

INJUNGHIÁ injúnghii vb. I. Tranz. 1. A implanta un cutzit un pumnal sau alt obiect cu lama ascutzita in cineva; a junghia; spec. a taia a ucide un animal. ♦ Refl. A se sinucide cu o arma ascutzita. ◊ Refl. recipr. Sau injunghiat la betzie. 2. (La pers. 3) A simtzi sau a provoca o durere ascutzita un junghi. [Pr.: ghia] In + junghi.

injunghia¹ [At: CORESI EV. 21/29 / P: ~ghia / Pzi: injunghii / E: in + junghi] 12 vt A vari un cutzit un pumnal sau alt obiect cu lama ascutzita intrun om (shi al ucide). 3 vt (Spc) A taia un animal. 4 vt (Inv; fig) A sacrifica. 56 vr (A se rani sau) a se sinucide cu un obiect ascutzit. 7 vt (Pex) A infige un cutzit intrun obiect. 8 vim A simtzi o durere ascutzita un junghi. 9 vt (Pex) A provoca cuiva o durere ascutzita.

injunghia² v [At: DA ms / P: ~ghia / Pzi: nct / E: ns cf jimb jimbi] (Pbl) 1 Ai cadea cuiva dintzii. 2 A rade aratandushi lipsurile din dantura.

injunghiare sf vz injunghiere

INJUNGHIÁ injúnghii vb. I. Tranz. 1. A vari un cutzit un pumnal sau alt obiect cu lama ascutzita in cineva; a junghia; spec. a taia a ucide un animal. ◊ Refl. recipr. Sau injunghiat la betzie. 2. (La pers. 3) A simtzi sau a provoca o durere ascutzita un junghi. [Pr.: ghia] In + junghi.

INJUNGHIÁ injúnghii vb. I. Tranz. 1. A viri un cutzit un pumnal sau alta arma ascutzita in cineva; a rani; (cu privire la animale) a taia a ucide (pentru a minca). Doi berbeci... a injunghiat Marin Foamete. STANCU D. 234. La patul tau pe Pala il va duce Sa tenjunghie. DAVILA V. V. 148. A injunghiat cu cutzitul de la briu shi a culcat la pamint... ursul. ODOBESCU S. III 48. ◊ Fig. Am shi injunghiat citziva harbuji intrales. CREANGA A. 127. ◊ Refl. (Despre persoane) SHarlota ta nici a murit nici sa injunghiat. NEGRUZZI S. I 63. 2. (De obicei impers.) A produce o senzatzie dureroasa acuta asemanatoare cu o intzepatura de cutzit. Ma injunghie in piept. ▭ O durere amortzita ma injunghie intre coaste. CAMIL PETRESCU U. N. 244. Pronuntzat: ghia. Varianta: junghiá (EMINESCU O. I 160) vb. I.

JUNGHIÁ vb. I v. injunghia.

JUNGHIÉRE s. f. v. injunghiere.

A INJUNGHIÁ injúnghii tranz. 1) (fiintze) A ucide sau a rani cu o arma alba. 2) fig. A intzepa provocand o senzatzie de durere ascutzita (k de junghi); a sageta. /in + a junghia

injunghià v. a taia gatul. [Lat. JUGULARE].

injúnghĭ a gheá v. tr. (d. lat. júgulo áre a taĭa gitu a gitui a asasina. Eŭ injunghĭ tu injunghĭ. V. jugular). Impung saŭ ucid pe cineva cu junghĭu orĭ cu cutzitu: a injunghea un mel. Fig. Durerea ma injunghe. Vechĭ junghĭ.

2) junghĭ gheát V. inj.

injunghiére (ghie) s. f. g.d. art. injunghiérii; pl. injunghiéri

injunghiére s. f. (sil. ghie) g.d. art. injunghiérii; pl. injunghiéri

injunghiá (a ~) (ghia) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. injúnghii 3 injúnghie (ghie) 1 pl. injunghiém; ger. injunghiínd (ghiind)

injunghiá vb. (sil. ghia) ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. injúnghii 3 sg. shi pl. injúnghie (sil. ghie) 1 pl. injunghiém: ger. injunghiínd (sil. ghiind)

injunghia ghii 2 ghie 3 ghiat prt. ghiere inf. s. ghietor adj. v. ghiind ger.

INJUNGHIÉRE s. v. taiere.

INJUNGHIERE s. spintecare spintecat taiere (pop.) junghiere. (~ vitelor la abator.)

INJUNGHIÁ vb. 1. a (se) taia (pop.) a (se) junghia (reg.) a (se) cutzita a (se) incutzita. (Sau ~ la un chef.) 2. v. taia. 3. (MED.) (pop.) a junghia (fig.) a sageta (reg. fig.) a pushca. (Il ~ in spate.)

INJUNGHIÁ vb. v. jertfi sacrifica.

INJUNGHIA vb. 1. a (se) taia (pop.) a (se) junghia (reg.) a (se) cutzita a (se) incutzita. (Sau ~ la un chef.) 2. a (se) spinteca a (se) taia. (A ~ o vita.) 3. (pop.) a junghia (fig.) a sageta (reg. fig.) a pushca. (Il ~ in spate.)

injunghia vb. v. JERTFI. SACRIFICA.

A INJUNGHIA a adanci a ara a beli a chetorshi a cresta a da buzunari la burtzi a da cep ai face (cuiva) o butoniera a gauri a impana a lovi la abataj a lua din glezna a lua grupa sanguina a lua la bripta a shantzui a shindi a shmenui.