SAGETÁ sagetez vb. I. 1. Tranz. A lovi a rani a ucide cu sageata. ♦ Intranz. A arunca sagetzi cu arcul. 2. Tranz. Fig. A produce sau a simtzi o durere fizica vie ascutzita. ♦ A provoca sau a simtzi o emotzie puternica shi brusca. ♦ A se uita la cineva cu o privire ascutzita patrunzatoare; a strapunge cu privirea. ♦ A face aluzii sau observatzii ironice rautacioase la adresa cuiva. 3. Intranz. Fig. A se mishca repede (shi in linie dreapta) a trece k o sageata; a tzashni. ♦ A fulgera; a trasni. 4. Tranz. Fig. (Despre surse de lumina) A imprashtia raze. Lat. sagittare.

sageta [At: PSALT. 3 / V: (reg) ~etzi (ivr) sig~ / Pzi: ~tez (irg) saget / E: ml sagittare] 1 vi A trage cu sageata (1). 2 vi A arunca sagetzi cu arcul. 3 vt (C. i. fiintze sau partzi ale lor) A tzinti cu sageata (1). 4 vt (Pgn) A tzinti cu o arma alba. 5 vt (C. i. fiintze sau partzi ale lor) A strapunge cu sageata (1). 6 vt (Pgn) A strapunge cu o arma alba. 78 vt (C. i. fiintze sau partzi ale lor) A rani (sau a omori) cu lovituri de sageata (1). 910 vt (Pgn) A rani (sau a omori) cu lovituri de arma. 11 vt (Spc) A vana cu arcul. 12 vt (Reg; d. obiecte ascutzite) A intzepa. 13 vt (Fig; cu aluzie la efectul produs de o sageata (1) la mishcarea sau la forma ei) A lovi cu violentza producand intzepaturi dureri vii intense (la suprafatza pielii). 14 vt(a) (In credintze shi in superstitzii populare; d. fiintze imaginare duhuri rele boli moarte) A pricinui brusc dureri fizice intense suferintza mare ori moarte. 15 vt (Adesea udp „in” „la” „prin”; d. dureri fizice) A cuprinde pe neashteptate (shi intens). 16 vt (Adesea udp „in” „la” „prin”; d. dureri fizice) A injunghia (brusc shi cu violentza) Si: a strapunge (18) (reg) a pushca. 17 vt (D. stari fiziologice sentimente stari afective etc.) A cuprinde brusc (shi cu intensitate). 18 vt (D. stari fiziologice sentimente stari afective etc.) A produce un efect puternic shi instantaneu. 19 (D. ganduri amintiri etc; de obicei urmat de determinarile „la inima” „prin minte” „prin cap” etc.) Ai veni cuiva deodata (in minte). 20 vt (D. ganduri amintiri etc.; de obicei urmat de determinarile „la inima” „prin minte” „prin cap” etc.) Ai aparea cuiva brusc (in minte). 21 vt(a) (C. i. oameni) A face aluzii sau observatzii rautacioase ironice sau critice (usturatoare) Si: a intzepa. 22 vt (C. i. oameni; de obicei urmat de determinarile „cu privirea” „cu privirile” etc.) A privi cu insistentza al atzinti cu priviri patrunzatoare sfredelitoare (shi adesea aspre dezaprobatoare). 2324 vti (In credintze shi in superstitzii populare) A deochea cu privirea. 2526 vti (C. i. obiecte fiintze etc.; d. surse de lumina sau de caldura) A trimite a raspandi rete sau radiatzii. 27 vim (Reg) A fulgera (1). 28 vt (D. fulgere sau trasnete) A cadea asupra cuiva sau a ceva (distrugandul nimicindul). 29 vi A se deplasa in mare viteza (shi in linie dreapta). 30 vi A trece k o sageata (1). 31 vt A strabate a trece prin ceva in mod rapid fulgerator. 32 vt (Rar) A tzashni. 33 vt (Rar; c. i. constructzii sau partzi ale acestora) A inaltza a proiecta (in forma de sageata). 34 vi (Rar; d. constructzii) A strabate inaltzimile. 35 vi (Rar; d. constructzii) A domina prin inaltzime.

SAGETÁ sagetez vb. I. 1. Tranz. A lovi a rani a ucide cu sageata. ♦ Intranz. A arunca sagetzi cu arcul. 2. Tranz. Fig. A produce sau a simtzi o durere fizica vie ascutzita. ♦ A provoca sau a simtzi o emotzie puternica shi brusca. ♦ A se uita la cineva cu o privire ascutzita patrunzatoare; a strapunge cu privirea. ♦ A face aluzii sau observatzii ironice rautacioase la adresa cuiva. 3. Intranz. Fig. A se mishca repede (shi in linie dreapta) a trece k o sageata; a tzashni. ♦ A fulgera; a trasni. 4. Tranz. Fig. (Despre un izvor de lumina) A imprashtia raze. Lat. sagittare.

SAGETÁ sagetez vb. I. 1. Tranz. (Invechit shi arhaizant) A lovi a rani a ucide cu sageata. Najunge sa goneasca dea calare Cerbul lupul sau mistretzul sau sa sagetezen zbor Vulturul sau sancoltzeasca urshiin vizuina lor. DAVILA V. V. 92. Pe vultur il sageta un curtean. DELAVRANCEA A. 106. Il vedeam sagetind rindunica din zbor. CARAGIALE O. II 331. ♦ Intranz. (Rar) A arunca sagetzi cu arcul. Sa indeletnice cu feliuri de trupeshti mishcari... a sageta shi a arunca lancea. DRAGHICI R. 152. ♦ Intranz. A fulgera a trasni. Deodata sageta un trasnet naprasnic. C. PETRESCU A. R. 6. ♦ A omori a provoca moartea cuiva. Cum dintrinsa ai gustat SHi moartea tea sagetat. SHEZ. II 78. 2. Tranz. A intzepa a impunge a produce o durere vie ascutzita puternica. De tulburare la sagetat singele prin cap shi inima sha cazut trasnit cu buzduganul in mina. SADOVEANU O. VIII 150. Cind copilul ieshi afara din tinda il sageta crivatzul care te orbea shitzi ineca rasuflarea. DELAVRANCEA H. T. 255. Ma sagetat pustiul de ghimpe incit am tzipat. ISPIRESCU L. 244. ◊ Impers. SHiasha ma sageta prin piept mai camarade de nici nu puteam rasufla citeun rastimp. MIRONESCU S. A. 76. ♦ (Adesea determinat prin «la inima») A produce emotzii a da o emotzie puternica; a tulbura. Simtzi un nu shtiu ce colea la inimioara pare k il sagetase ceva. ISPIRESCU L. 35. Bate vintul shi nunceata Dorul badei ma sageata. JARNÍKBIRSEANU D. 143. ◊ Impers. Cum au auzit... aceasta indata a sagetato prin inima. SBIERA P. 112. Unde Ghitzamiauzea La inima cal seca In suflet cal sageta Dar din gura tot zicea. TEODORESCU P. P. 627. 3. Tranz. Fig. A se uita la cineva cu o privire ascutzita patrunzatoare; a strapunge cu privirea. Intreruperile aveau fara voia lui nishte intonatzii atit de ciudate durere shi umilintza resemnata k oamenii il sagetau cu priviri dispretzuitoare. REBREANU R. I 127. ◊ (Cu subiectul «ochi» «privire») Privirile ma sageteaza; pe linga cei de la mese ies acuma sa se uite la mine shi cei din cafenea. CARAGIALE O. II 12. ◊ Intranz. Vorbind ochii lui impungatori sagetau din cind in cind spre mine. SADOVEANU E. 128. ♦ A face observatzii rautacioase la adresa cuiva; a ironiza. Mumasa nu la mai sagetat cu nici o vorba. Parea k nul baga in sama. SADOVEANU M. C. 11. 4. Intranz. Fig. A se mishca a se deplasa repede (shi in linie dreapta) k o sageata; a tzishni. Deodata deshteptat de groaza... se napusti inaintei facu un ocol prin ograda shi sageta pe poarta. SADOVEANU O. VIII 107. De pe malul inalt care de mult inverzise sageta in vazduhul limpede o ciocirlie shi saluta cu viers de cristal venirea primaverii. DUNAREANU N. 170. O rindunica sageta deodata drept pe linga fereastra. SANDUALDEA D. N. 182. 5. Tranz. Fig. (Despre un izvor de lumina) A azvirli a imprashtia a trimite in toate partzile (raze de lumina). Soarele scade dinspre amiaz; Mai sageteaza Roiuri de raza Peste batrine turle de brazi. DESHLIU M. 28. Prez. ind. pers. 3 shi: sageáta (IOSIF P. 18).

A SAGETÁ ~éz 1. tranz. 1) A strapunge cu sageata (ranind sau omorand). ◊ ~ cu privirea a arunca priviri scurte dar patrunzatoare. 2) A intzepa k o sageata producand durere ascutzita de scurta durata; a injunghia. 3) fig. (despre ganduri idei etc.) A cuprinde venind brusc shi cu intensitate. La ~at dorul de casa. 4) fig. (persoane) A trata cu vorbe ironice sau cu aluzii rautacioase; a impunge cu vorba. 2. intranz. 1) A arunca sagetzi cu arcul. 2) A zbura k o sageata. 3) (despre trasnete sau fulgere) A se produce cu intensitate mare. /<lat. sagittare

A SE SAGETÁ ma ~éz intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe ironice sau aluzii rautacioase (cu cineva). /<lat. sagittare

sagetà v. 1. a trage cu arcul; 2. a ucide cu o sageata; 3. fig. a lovi pe neashteptate: ia sagetat inima. [Lat. SAGITTARE].

sagetzi v vz sageta

sigeta v vz sageta

sagetéz v. tr. (lat. sagĭttare it. saettare). Lovesc cu sageata. Fig. Lovesc pe neashteptate: ĭa sagetat inima c’o privire. SHi ins.

sagetá (a ~) vb. ind. prez. 3 sageteáza

sagetá vb. ind. prez. 1 sg. sagetéz 3 sg. shi pl. sageteáza

sagetez.

SAGETÁ vb. v. deochea detuna fulgera injunghia intzepa trasni.

sageta vb. v. DEOCHEA. FULGERA. INJUNGHIA. INTZEPA. TRASNI.

sagetá sagetez vb. tranz. 1. A ucide cu sageata. 2. A fermeca pe cineva cu ajutorul privirii; a deochia. Lat. sagittare „a sageta” < lat. sagita „sageata” (SHaineanu Scriban DEX MDA).