26 de definitzii pentru ingrijire

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INGRIJÍRE ingrijiri s. f. Actziunea de a (se) ingriji shi rezultatul ei. I. 1. Grija purtata unei fiintze unui lucru; solicitudine. ◊ Personal de ingrijire = personal care se ocupa de curatzenia dintro institutzie. ◊ Expr. A da primele ingrijiri = a da primul ajutor unui accidentat unui bolnav etc. 2. Bagare de seama atentzie. II. (Inv.) Ingrijorare teama. V. ingriji.

INGRIJÍRE ingrijiri s. f. Actziunea de a (se) ingriji shi rezultatul ei. I. 1. Grija purtata unei fiintze unui lucru; solicitudine. ◊ Personal de ingrijire = personal care se ocupa de curatzenia dintro institutzie. ◊ Expr. A da primele ingrijiri = a da primul ajutor unui accidentat unui bolnav etc. 2. Bagare de seama atentzie. II. (Inv.) Ingrijorare teama. V. ingriji.

ingrijire sf [At: BELDIMAN ap. GCR II 242/21 / Pl: ~ri / E: ingriji] 1 Grija purtata unei fiintze sau unui lucru Si: ingrijit1 (1) solicitudine (inv) ingrijaluire. 2 (Inv) Ingrijorare. 3 Precautzie. 4 Menajare. 5 Supraveghere a starii de sanatate a unei persoane Si: ingrijit1 (5). 6 Urmare a unui tratament medical Si: ingrijit1 (6). 7 Atentzie fatza de aspectul exterior Si: ingrijit1 (7). 8 (Is) Personal de ~ Personal care se ocupa cu curatzenia intro institutzie. 9 (Ias) Personalul medical dintrun spital. 10 (Ie) A da primele ~rari A da primul ajutor unui accidentat unui bolnav etc.

INGRIJÍRE ingrijiri s. f. Actziunea de a (se) ingriji shi rezultatul ei. I. 1. Purtare de grija; solicitudine. Pe Iorgu il luase subt ingrijirea ei de la virsta de noua ani. VLAHUTZA O. A. 141. HarapAlb ramine bucuros multzamind Sfintei Dumineci pentru buna gazduire shi ingrijirea ce are de el. CREANGA P. 214. ◊ Personal de ingrijire = totalitatea persoanelor care se ocupa cu mentzinerea curatzeniei intro institutzie. ◊ Expr. A da primele ingrijiri = a da primul ajutor unui accidentat. 2. Bagare de seama precautzie; grija. Curatzi parul de uscaturi shi de omizi cu mare ingrijire. CREANGA P. 287. In Siria ochii femeilor sint partea ce ele ascund mai cu ingrijire. BOLINTINEANU O. 290. II. (Rar invechit) Ingrijorare teama. Ma cuprinde citeodata ontristare shiongrijire. MACEDONSKI O. I 231. Tot orashul era adunat... ashteptind cu ingrijire sfirshitul. NEGRUZZI S. I 231.

ingrijire f. 1. actziunea de a (se) ingriji; 2. precautziune: trebue luat lucrul cu ingrijire; 3. solicitudine: Doamna in prevazatoareai ingrijire OD.

ingrijíre f. Actziunea de a te ingriji. Precautziune grija: a umbla cu ingrijire. Solicitudine. Anxietate ingrijorare.

INGRIJÍ ingrijesc vb. IV. I. 1. Tranz. intranz. shi refl. A avea grija de cineva sau de ceva a purta de grija cuiva. ♦ Tranz. A pastra ceva in buna stare. ♦ Tranz. A avea grija de sanatatea cuiva. ♦ Refl. Ashi cauta de sanatate; a urma un tratament medical. 2. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Ashi procura ceva (din vreme) a face pregatirile necesare. II. Refl. shi tranz. (Inv.) A (se) ingrijora a(shi) face griji. In + grija.

INGRIJÍ ingrijesc vb. IV. I. 1. Tranz. intranz. shi refl. A avea grija de cineva sau de ceva a purta de grija cuiva. ♦ Tranz. A pastra ceva in buna stare. ♦ Tranz. A avea grija de sanatatea cuiva. ♦ Refl. Ashi cauta de sanatate; a urma un tratament medical. 2. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Ashi procura ceva (din vreme) a face pregatirile necesare. II. Refl. shi tranz. (Inv.) A (se) ingrijora a(shi) face griji. In + grija.

ingriji [At: BIBLIA (1688) 201/1 / Pzi: ~jesc / E: in + grija] 1 vtir A avea grija de cineva sau de ceva Si: (inv) a (se) ingrijalui (12). 2 vt A pastra ceva in buna stare. 3 vt A avea grija de sanatatea cuiva. 4 vr A se preocupa de sanatatea personala. 5 vr A urma un tratament medical. 6 vr (Udp „de”) Ashi procura ceva din vreme. 78 vtr (Inv) A (se) ingrijora. 911 vtir A purta de grija cuiva. 12 vr (Rel) A se cumineca. 13 vr A se menaja. 14 vr A avea o tzinuta ingrijita. 15 vt A ingrijora pe cineva. 1619 vtir Ashi concentra atentzia asupra unui lucru. 20 vr (Inv) A fi prudent.

INGRIJÍ ingrijesc vb. IV. I. 1. Tranz. A avea grija de cineva sau de ceva a purta de grija cuiva. Iar pe mine sa ma ingrijeshti cu... mina ta. ISPIRESCU L. 3. Ingrijeshtema k tzioi prinde shi eu bine vreodata. CREANGA P. 287. Fecior masa cashi avea... SHi cu drag mil ingrijea. TEODORESCU P. P. 205. ◊ Intranz. I sa intimplat lui Gheorghe Dima sa nushi vada casa cu saptaminile shi cu anii iar Nastasia a ramas sa ingrijeasca singura de toate. GALAN Z. R. 46. Sta mai mult in casa shishi ingrijea de cei patru copii. VLAHUTZA O. A. III 44. Fata imparatului ingriji de cal tocmai precum i zise el. ISPIRESCU L. 16. ◊ Refl. Ma mieram eu sa nu se ingrijeasca biata baba de mine. CREANGA P. 133. ♦ A tzine a pastra ceva curat in buna stare. Ishi ingrijeshte cartzile.Refl. Ashi vedea de sanatate a urma o cura un tratament. Eshti bolnav ingrijeshtete! 2. Refl. A se preocupa a cauta a vedea de ceva. Ma ingrijesc de cel mai neinsemnat amanunt al imbracamintzii mele. SAHIA N. 20. Vezi cum ma ingrijesc de soarta ta?... De aceea shi tu trebuie sa faci ce teoi sfatui eu. ALECSANDRI T. I 37. Tu de cind eshti nu teai ingrijit de toaleta. NEGRUZZI S. I 64. ◊ Tranz. (Neobishnuit) Miron [Costin] shi altzi hronicari au scris mai totzi dupa traditzii fara a ingriji datele. NEGRUZZI S. I 202. 3. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Ashi procura (ceva) din vreme a lua masuri din timp pentru... a face pregatirile necesare. Ingrijeshtete de bani shi pentru revista cum shi punete pe lucru acolo. GHICA A. 450. De cu vara pentru iarna de cojoc sa tengrijeshti. ◊ (Invechit urmat de un infinitiv) Toderica se ingrijise... a mai avea un joc de cartzi. NEGRUZZI S. I 85. ◊ Tranz. (Neobishnuit) Rogute ingrijeshtema de un bilet pentru 11 ianuarie. CARAGIALE O. VII 156. II. Refl. A fi ingrijorat a se ingrijora a se teme de soarta cuiva; ashi face griji ginduri. Dragul mamei drag! Nutzi pune viatza in primejdie!... Nu te ingriji mamuca de feli k... ai sa vezi cine sint eu. CREANGA P. 80. Despre apa buna nu va ingrijitzi; acushi avem sa dam peste o fintina. id. ib. 204. Eu unul ma ingrijesc foarte mult... Nu pentru mine ci pentru obshtie. ALECSANDRI T. I 64. ♦ Tranz. (Rar invechit) A ingrijora (pe cineva) a face (cuiva) griji. [Dacii] ingrijise tare pe imparatzii Romei. ODOBESCU S. II 279.

A INGRIJÍ ~ésc 1. tranz. 1) (fiintze lucruri) A avea in grija; a inconjura cu grija; a cauta. ~ un copil. 2) A pastra in stare buna shi in curatzenie. ~ biblioteca. 2. intranz. A avea grija; a cauta. ~ de toate. [Sil. ingri] /in + grija

A SE INGRIJÍ ma ~ésc intranz. 1) A avea grija (personala) deosebita; a se interesa indeaproape. ~ de sanatate. 2) A lua (din timp) masurile cuvenite. 3) inv. v. A SE INGRIJORA. /in + grija

ingrijì v. 1. a avea a purta grija: a ingriji de copii; 2. a fi nelinishtit a se teme: nu se ingrijeshte de nimic.

ingrijésc v. tr. (d. grija). Am grija (solicitudine) de port grija de: a ingriji casa copiiĭ bolnaviĭ. V. intr. Am grija (solicitudine) de vad de: a ingriji de casa de copiĭ de bolnavĭ. V. refl. Imĭ daŭ atentziune am solicitudine de mine. Is nelinishtit is alarmat ingrijat: ma ingrijesc de soarta luĭ. (Fals: soarta luĭ ma ingrijeshte).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ingrijíre s. f. g.d. art. ingrijírii; pl. ingrijíri

ingrijíre s. f. g.d. art. ingrijírii; pl. ingrijíri

ingrijí (a ~) (a avea grija) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ingrijésc imperf. 3 sg. ingrijeá; conj. prez. 3 sa ingrijeásca; ger. ingrijínd

ingrijí (a avea grija) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ingrijésc imperf. 3 sg. ingrijeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. ingrijeásca; ger. ingrijínd

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INGRIJÍRE s. 1. v. migala. 2. (MED.) tratament (rar) tratare. (Se afla in ~ unui medic.)

INGRIJÍRE s. v. framantare grija ingrijorare nelinishte temere.

INGRIJIRE s. tratament (rar) tratare. (Se afla in ~ unui medic.)

ingrijire s. v. FRAMINTARE. GRIJA. INGRIJORARE. NELINISHTE. TEMERE.

INGRIJÍ vb. 1. a cauta a vedea (inv. shi reg.) a (se) griji (Transilv.) a (se) cashtiga. (A se ~ de toate ale casei.) 2. a vedea (inv. shi reg.) a socoti. (~ de oratanii.) 3. a se interesa a se ocupa a se preocupa a vedea. (~te tu de asta.) 4. v. trata.

INGRIJÍ vb. v. alarma framanta intriga ingrijora nelinishti speria tulbura.

INGRIJI vb. 1. a cauta a vedea (inv. shi reg.) a (se) griji (Transilv.) a (se) cishtiga. (A ~ de toate ale casei.) 2. a vedea (inv. shi reg.) a socoti. (~ de oratanii.) 3. a se interesa a se ocupa a se preocupa a vedea. (~te tu de asta.) 4. (MED.) a (se) cauta a (se) trata (pop. shi fam.) a (se) doftori a (se) doftorici (inv.) a (se) cura a (se) curarisi. (Sa ~ de astm.)

ingriji vb. v. ALARMA. FRAMINTA. INTRIGA. INGRIJORA. NELINISHTI. SPERIA. TULBURA.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a servi la ingrijire expr. (intl.) 1. a lovi pe cineva la cap. 2. ai fura cuiva portofelul.

Intrare: ingrijire
ingrijire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ingrijire
  • ‑ngrijire
  • ingrijirea
  • ‑ngrijirea
plural
  • ingrijiri
  • ‑ngrijiri
  • ingrijirile
  • ‑ngrijirile
genitiv-dativ singular
  • ingrijiri
  • ‑ngrijiri
  • ingrijirii
  • ‑ngrijirii
plural
  • ingrijiri
  • ‑ngrijiri
  • ingrijirilor
  • ‑ngrijirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ingriji, ingrijescverb

  • 1. tranzitiv intranzitiv reflexiv A avea grija de cineva sau de ceva a purta de grija cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Iar pe mine sa ma ingrijeshti cu... mina ta. ISPIRESCU L. 3. DLRLC
    • format_quote Ingrijeshtema k tzioi prinde shi eu bine vreodata. CREANGA P. 287. DLRLC
    • format_quote Fecior masa cashi avea... SHi cu drag mil ingrijea. TEODORESCU P. P. 205. DLRLC
    • format_quote I sa intimplat lui Gheorghe Dima sa nushi vada casa cu saptaminile shi cu anii iar Nastasia a ramas sa ingrijeasca singura de toate. GALAN Z. R. 46. DLRLC
    • format_quote Sta mai mult in casa shishi ingrijea de cei patru copii. VLAHUTZA O. A. III 44. DLRLC
    • format_quote Fata imparatului ingriji de cal tocmai precum i zise el. ISPIRESCU L. 16. DLRLC
    • format_quote Ma mieram eu sa nu se ingrijeasca biata baba de mine. CREANGA P. 133. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A pastra ceva in buna stare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ishi ingrijeshte cartzile. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A avea grija de sanatatea cuiva. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. reflexiv Ashi cauta de sanatate; a urma un tratament medical. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Eshti bolnav ingrijeshtete! DLRLC
  • 2. reflexiv A se preocupa a cauta a vedea de ceva. DLRLC
    • format_quote Ma ingrijesc de cel mai neinsemnat amanunt al imbracamintzii mele. SAHIA N. 20. DLRLC
    • format_quote Vezi cum ma ingrijesc de soarta ta?... De aceea shi tu trebuie sa faci ce teoi sfatui eu. ALECSANDRI T. I 37. DLRLC
    • format_quote Tu de cind eshti nu teai ingrijit de toaleta. NEGRUZZI S. I 64. DLRLC
    • format_quote tranzitiv neobishnuit Miron [Costin] shi altzi hronicari au scris mai totzi dupa traditzii fara a ingriji datele. NEGRUZZI S. I 202. DLRLC
  • 3. reflexiv (Urmat de determinari introduse prin prepozitzie „de”) Ashi procura ceva (din vreme) a face pregatirile necesare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ingrijeshtete de bani shi pentru revista cum shi punete pe lucru acolo. GHICA A. 450. DLRLC
    • format_quote De cu vara pentru iarna de cojoc sa tengrijeshti. DLRLC
    • format_quote invechit (Urmat de un infinitiv) Toderica se ingrijise... a mai avea un joc de cartzi. NEGRUZZI S. I 85. DLRLC
    • format_quote tranzitiv neobishnuit Rogute ingrijeshtema de un bilet pentru 11 ianuarie. CARAGIALE O. VII 156. DLRLC
  • 4. reflexiv tranzitiv invechit A (se) ingrijora a(shi) face griji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ingrijora
    • format_quote Dragul mamei drag! Nutzi pune viatza in primejdie!... – Nu te ingriji mamuca de feli k... ai sa vezi cine sint eu. CREANGA P. 80. DLRLC
    • format_quote Despre apa buna nu va ingrijitzi; acushi avem sa dam peste o fintina. CREANGA P. 204. DLRLC
    • format_quote Eu unul ma ingrijesc foarte mult... Nu pentru mine ci pentru obshtie. ALECSANDRI T. I 64. DLRLC
    • format_quote [Dacii] ingrijise tare pe imparatzii Romei. ODOBESCU S. II 279. DLRLC
etimologie:
  • In + grija DEX '09 DEX '98

ingrijire, ingrijirisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a (se) ingriji shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: neingrijire
    • 1.1. Grija purtata unei fiintze unui lucru; solicitudine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pe Iorgu il luase subt ingrijirea ei de la virsta de noua ani. VLAHUTZA O. A. 141. DLRLC
      • format_quote HarapAlb ramine bucuros multzamind Sfintei Dumineci pentru buna gazduire shi ingrijirea ce are de el. CREANGA P. 214. DLRLC
        • 1. Personal de ingrijire = personal care se ocupa de curatzenia dintro institutzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble A da primele ingrijiri = a da primul ajutor unui accidentat unui bolnav etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Bagare de seama. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Curatzi parul de uscaturi shi de omizi cu mare ingrijire. CREANGA P. 287. DLRLC
      • format_quote In Siria ochii femeilor sint partea ce ele ascund mai cu ingrijire. BOLINTINEANU O. 290. DLRLC
  • 2. invechit Teama, ingrijorare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ma cuprinde citeodata ontristare shiongrijire. MACEDONSKI O. I 231. DLRLC
    • format_quote Tot orashul era adunat... ashteptind cu ingrijire sfirshitul. NEGRUZZI S. I 231. DLRLC
etimologie:
  • vezi ingriji DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.