12 definitzii pentru infloritura

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INFLORITÚRA inflorituri s. f. Podoaba ornament broderie. ♦ Fig. Adaos personal (la o povestire la o expunere); exagerare. Inflori + suf. tura.

INFLORITÚRA inflorituri s. f. Podoaba ornament broderie. ♦ Fig. Adaos personal (la o povestire la o expunere); exagerare. Inflori + suf. tura.

infloritura sf [At: DOSOFTEI V. S. 46 / Pl: ~ri / E: inflori + tura] 1 (Rar) Totalitate a plantelor inflorite. 2 Ornament. 3 Broderie. 4 Podoaba. 5 Adaos personal la o povestire la o expunere Si: exagerare.

INFLORITÚRA inflorituri s. f. 1. Podoaba ornament desen (ornamental). Cu virful nuielii sapase inflorituri incurcate pe tzarina jilava. C. PETRESCU S. 174. Redingota de marina avea pieptzii brodatzi cu inflorituri in fir de aur. BART S. M. 45. Mijlocul... strins cu chimir cu nasturi albi sau galbeni shi cu fel de fel de inflorituri de lina. SEVASTOS N. 90. 2. Fig. Adaos personal (la o povestire la relatarea unor fapte); exagerare. Lupu Chiritzoiu incepu povestea de departe cu inflorituri. REBREANU R. I 270.

INFLORITÚRA ~i f. 1) Element care infrumusetzeaza ceva; ornament. 2) fig. Adaos nascocit la relatarea unor fapte reale (pentru a produce o impresie mai puternica). /a inflori + suf. ~tura

infloritura f. 1. desen pe stofe; 2. Muz. note adaose de un compozitor ssau de un executant.

infloritúra f. pl. ĭ. Ornamente compuse din florĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

infloritúra s. f. g.d. art. infloritúrii; pl. infloritúri

infloritúra s. f. g.d. art. infloritúrii; pl. infloritúri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INFLORITÚRA s. ornament podoaba.

Intrare: infloritura
infloritura substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infloritura
  • ‑nfloritura
  • infloritura
  • ‑nfloritura
plural
  • inflorituri
  • ‑nflorituri
  • infloriturile
  • ‑nfloriturile
genitiv-dativ singular
  • inflorituri
  • ‑nflorituri
  • infloriturii
  • ‑nfloriturii
plural
  • inflorituri
  • ‑nflorituri
  • infloriturilor
  • ‑nfloriturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

infloritura, infloriturisubstantiv feminin

  • 1. Broderie, desen, ornament, podoaba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cu virful nuielii sapase inflorituri incurcate pe tzarina jilava. C. PETRESCU S. 174. DLRLC
    • format_quote Redingota de marina avea pieptzii brodatzi cu inflorituri in fir de aur. BART S. M. 45. DLRLC
    • format_quote Mijlocul... strins cu chimir cu nasturi albi sau galbeni shi cu fel de fel de inflorituri de lina. SEVASTOS N. 90. DLRLC
    • 1.1. figurat Adaos personal (la o povestire la o expunere). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: exagerare
      • format_quote Lupu Chiritzoiu incepu povestea de departe cu inflorituri. REBREANU R. I 270. DLRLC
etimologie:
  • Inflori + sufix tura. DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.