INFLORITÚRA inflorituri s. f. 1. Podoaba ornament desen (ornamental). Cu virful nuielii sapase inflorituri incurcate pe tzarina jilava. C. PETRESCU S. 174. Redingota de marina avea pieptzii brodatzi cu inflorituri in fir de aur. BART S. M. 45. Mijlocul... strins cu chimir cu nasturi albi sau galbeni shi cu fel de fel de inflorituri de lina. SEVASTOS N. 90. 2. Fig. Adaos personal (la o povestire la relatarea unor fapte); exagerare. Lupu Chiritzoiu incepu povestea de departe cu inflorituri. REBREANU R. I 270.