13 definitzii pentru incredintza
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCREDINTZÁ incredintzez vb. I. 1. Tranz. A da pe cineva sau ceva in grija sau in pastrarea cuiva demn de incredere. ♦ A impartashi cuiva o taina. 2. Tranz. A confirma a garanta cuiva ceva. ♦ Refl. A se convinge de ceva. 3. Tranz. shi refl. recipr. (Reg.) A (se) logodi. In + credintza.
INCREDINTZÁ incredintzez vb. I. 1. Tranz. A da pe cineva sau ceva in grija sau in pastrarea cuiva demn de incredere. ♦ A impartashi cuiva o taina. 2. Tranz. A confirma a garanta cuiva ceva. ♦ Refl. A se convinge de ceva. 3. Tranz. shi refl. recipr. (Reg.) A (se) logodi. In + credintza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incredintza [At: COD. VOR. 103/56 / V: (cscj) ~tzi / Pzi: ~tzez / E: in + credintza] 13 vt A da in grija cuiva (un secret) (o misiune importanta sau) protectzia unei persoane. Si: a increde (68) a confia. 45 vr A avea incredere (deplina) in cineva Si: a se increde (23). 67 A se increde (45). 8 vrr (Inv) Ashi jura credintza. 910 vtrr (Reg) A (se) logodi. 1112 vtr A (se) adeveri. 1314 vtr A (se) convinge de ceva sau de cineva Si: a (se) increde (1112). 1516 vtr A (se) garanta ceva. 1718 vtr A (se) confirma cuiva ceva. 1920 vtr A (se) converti la o religie. 21 vt A fagadui ceva in mod solemn.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCREDINTZÁ incredintzez vb. I. 1. Tranz. (Urmat de determinari in dativ) A da ceva ori pe cineva in grija in seama sau in pastrarea cuiva demn de incredere; a preda. Ishi incredintza pardesiul shi palaria persoanei rotunde shi afabile de la garderoba. C. PETRESCU C. V. 60. Eu cred k daca ar afla ce ginduri ai califul ar fi in stare satzi incredintzeze puterea lui pe o zi. CARAGIALE P. 129. Boierii incredintzau cirmuirea tzarii pe viatza sau pe o seama de ani unui om ce il chema domn shi stapinitor al tzarii. BALCESCU O. I 351. ♦ (Cu privire la o taina) A impartashi cuiva cu toata increderea. (Poetic) Florile... incredintzara taina lor... unui flutur. EMINESCU N. 29. 2. Refl. A se convinge de ceva. Tomsha se incredintza dintro privire k razashii lui sint de fatza. SADOVEANU O. VII 109. K sa se incredintzeze ishi chema fetele. ISPIRESCU L. 52. Ipate voind sa se incredintzeze shi despre asta asculta pe Chirica. CREANGA P. 171. Te vei incredintza k prietenul tau a facut pentru tine mai mult decit tine. NEGRUZZI S. I 63. 3. Tranz. A confirma a asigura. Tu in carne shi oase? Sar zice k tot eu!... il incredintza Vardaru. C. PETRESCU A. R. 12. SHi k sal incredintzeze i dete inscris. ISPIRESCU L. 6. Asha mo incredintzat varul meu. ALECSANDRI T. 952. ◊ Absol. Asha e cum spunetzi dumneavoastra domnule plotoniermajor a incredintzat Florea. SADOVEANU M. C. 55.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INCREDINTZÁ ~éz tranz. 1) A face sa se incredintzeze. 2) (fiintze sau obiecte) A da sa ingrijeasca sau sa pazeasca (avand incredere deplina). 3) (ganduri framantari sufleteshti intimitatzi etc.) A comunica in mod confidentzial; a destainui; a confia. ~ cuiva secretul. /in + credintza
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INCREDINTZÁ ma ~éz 1. tranz. (urmat de o propozitzie completiva) 1) A ajunge sa fie convins; ashi da seama; a se convinge. 2) A ajunge sa fie sigur (dupa anumite masuri de precautzie); a capata sigurantza; a se asigura. 2. intranz. 1) A fi convins (de ceva). 2) A fi sigur (de ceva); a se convinge. /in + credintza
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incredintzà v. 1. a asigura: te pot incredintza k e adevarat; 2. a lasa in grija cuiva: iam incredintzat toata averea. [V. credintza].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incredintzéz v. tr. (d. credintza). Las in credintza in grija cuĭva: a incredintza cuĭva un lucru k sal pastreze. Asigur conving: te incredintzez k asha e. V. refl. Ma asigur ma conving: m’am incredintzat de adevar k asha e.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incredintzá (a ~) vb. ind. prez. 3 incredintzeáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incredintzá vb. ind. prez. 1 sg. incredintzéz 3 sg. shi pl. incredintzeáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCREDINTZÁ vb. 1. v. inmana. 2. v. preda. 3. v. destainui. 4. v. asigura. 5. v. convinge. 6. a se convinge (fig.) a se patrunde. (Sa ~ de insemnatatea sfatului primit.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCREDINTZÁ vb. v. adeveri arata atesta baza bizui certifica confirma conta demonstra dovedi fundamenta increde intari intemeia logodi marturisi proba sprijini stabili sustzine.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCREDINTZA vb. 1. a da a inmina a intinde a preda a remite a transmite (livr.) a confia (inv.) a increde a paradosi a pridadi a pristavlisi a teslimarisi a teslimatisi a tinde. (Ia ~ o scrisoare.) 2. a lasa a preda (frantzuzism) a confia. (A ~ ceva cuiva.) 3. a declara a destainui a dezvalui a divulga a impartashi a marturisi a revela a spovedi a spune (livr.) a confia (inv. shi pop.) a dezveli (reg.) a deveghea (inv.) a propovadui. (Ia ~ marele sau secret.) 4. a asigura (inv.) a adeveri a increde a sigura. (A ~ pe cineva de ceva.) 5. a (se) asigura a (se) convinge (inv.) a (se) pliroforisi a (se) siguripsi. (Voia sa se ~ cu ochii lui.) 6. a se convinge (fig.) a se patrunde. (Sa ~ de insemnatatea sfatului primit.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
incredintza vb. v. ADEVERI. ARATA. ATESTA. BAZA. BIZUI. CERTIFICA. CONFIRMA. CONTA. DEMONSTRA. DOVEDI. FUNDAMENTA. INCREDE. INTARI. INTEMEIA. LOGODI. MARTURISI. PROBA. SPRIJINI. STABILI. SUSTZINE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
incredintza, incredintzezverb
- 1. A da pe cineva sau ceva in grija sau in pastrarea cuiva demn de incredere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: preda
- Ishi incredintza pardesiul shi palaria persoanei rotunde shi afabile de la garderoba. C. PETRESCU C. V. 60. DLRLC
- Eu cred k daca ar afla ce ginduri ai califul ar fi in stare satzi incredintzeze puterea lui pe o zi. CARAGIALE P. 129. DLRLC
- Boierii incredintzau cirmuirea tzarii pe viatza sau pe o seama de ani unui om ce il chema domn shi stapinitor al tzarii. BALCESCU O. I 351. DLRLC
- 1.1. A impartashi cuiva o taina. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: impartashi
- Florile... incredintzara taina lor... unui flutur. EMINESCU N. 29. DLRLC
-
-
-
- Tu in carne shi oase? – Sar zice k tot eu!... il incredintza Vardaru. C. PETRESCU A. R. 12. DLRLC
- SHi k sal incredintzeze i dete inscris. ISPIRESCU L. 6. DLRLC
- Asha mo incredintzat varul meu. ALECSANDRI T. 952. DLRLC
- Asha e cum spunetzi dumneavoastra domnule plotoniermajor a incredintzat Florea. SADOVEANU M. C. 55. DLRLC
- 2.1. A se convinge de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: convinge
- Tomsha se incredintza dintro privire k razashii lui sint de fatza. SADOVEANU O. VII 109. DLRLC
- K sa se incredintzeze ishi chema fetele. ISPIRESCU L. 52. DLRLC
- Ipate voind sa se incredintzeze shi despre asta asculta pe Chirica. CREANGA P. 171. DLRLC
- Te vei incredintza k prietenul tau a facut pentru tine mai mult decit tine. NEGRUZZI S. I 63. DLRLC
-
-
- 3. A (se) logodi. DEX '09 DEX '98sinonime: logodi
etimologie:
- In + credintza DEX '98 DEX '09