IMPRECÁTZIE imprecatzii s. f. Blestem; ocara. ♦ Figura de stil care contzine un blestem. Din fr. imprécation lat. imprecatio.

imprecatzie sf [At: NEGRUZZI S. I 346 / V: (inv) ~iune / Pl: ~i / E: fr imprecation it imprecazione] 1 (Liv) Blestem. 2 Figura de stil care contzine un blestem.

IMPRECÁTZIE imprecatzii s. f. (Livr.) Blestem; ocara. ♦ Figura de stil care contzine un blestem. Din fr. imprécation lat. imprecatio.

IMPRECÁTZIE imprecatzii s. f. Blestem; injurie ocara. Profesorul mai rosti citeva imprecatzii... shi pleca furtunos. PAS Z. IV 168. Dincolo un grup... care izbucnea in imprecatzii shi deznadajduite strigate. CAMIL PETRESCU P. V. 16. Incepe a pierde rabdarea shi a rosti un shir de imprecatzii. ALECSANDRI O. P. 93.

IMPRECÁTZIE s.f. Blestem; injurie ocara. ♦ Figura de stil care contzine un blestem. [Gen. iei. / cf. fr. imprécation lat. imprecatio].

IMPRECÁTZIE s. f. 1. blestem; injurie ocara. 2. figura de stil care contzine un blestem. (< fr. imprécation lat. imprecatio)

IMPRECÁTZIE ~i f. 1) Invocare a urgiei divine asupra cuiva; blestem. 2) Cuvant sau expresie prin care cuiva i se doreshte raul; blestem. 3) Figura de stil care contzine astfel de cuvinte sau expresii. [G.D. imprecatziei; Sil. imprecatzie] /<lat. imprecatio ~onis fr. imprecation

imprecatziune sf vz imprecatzie

imprecatzi(un)e f. 1. invocarea rasbunarii divine in contra cuiva; 2. figura de retorica prin care se invoaca nenorociri asupra cuiva.

*imprecatziúne f. (lat. imprecatio ónis). Blestem maledictziune. Ret. O figura pin care ĭnvocĭ nenorocire asupra cuĭva cu alte cuvinte tot blestem k: batal Dumnezeŭ! SHi átzie.

imprecátzie (tzie) s. f. art. imprecátzia (tzia) g.d. art. imprecátziei; pl. imprecátzii art. imprecátziile (tzii)

imprecátzie s. f. (sil. tzie) art. imprecátzia (sil. tzia) g.d. art. imprecátziei; pl. imprecátzii art. imprecátziile (sil. tzii)

imprecatzie

imprecatzie.

IMPRECÁTZIE s. v. blestem.

IMPRECÁTZIE s. v. injuratura.

IMPRECATZIE s. blestem ocara (livr.) maledictzie. (Poeziile contzineau multe ~.)

imprecatzie s. v. INJURATURA.

imprecatzie (execratzie) sau blestem (lat. imprecatio „rugaciune impotriva cuiva”) figura de stil in care se enuntza la modul imperativ dorintza pedepsirii unei persoane sau a unei colectivitatzi vinovata fie fatza de cel ce formuleaza rugaciunea fie fatza de societate ori de patrie. Este o figura cu o evolutzie istorica ajunsa astazi k shi alte figuri in desuetitudine (I). Sin. execratzie.

IMPRECATZIE (< fr. imprécation < lat. imprecatio blestem) Imprecatzia execratzia sau blestemul este un procedeu stilistic ce consta in exprimarea dorintzei pedepsirii unei persoane. Ex. „O batrina botzita la obraz cu nasul coroiat cu ochii arzatori ieshi co vargan drum dupa ei cu mladieri rastite in glas. Hardava focul sa va harda! Da' ce sintetzi voi ma de ieshitzi la drumul mare?” (M. SADOVEANU Oameni shi locuri) „Afurisit sa fie cinerul de vornic shi cum au ars el inima unei mame sai arda inima sfintul Foca de astazi cum shi tuturor partashilor sai.” (I. CREANGA Amintiri din copilarie) In evolutzia sa istorica imprecatzia apare in trecut in lucrarile teologice in testamente sub forma de „afurisenii”. In lumea elina shi romana era folosita imprecatzia publica impotriva tradatorilor shi a celor vinovatzi de crime sau sacrilegii a dushmanilor libertatzii etc. In creatzia literara o intalnim in Eneida lui Vergilius (blestemul Didonei) in Oedip rege de Sofocle (blestemele lui Oedip impotriva ucigashilor lui Laios) in Hyppolit a lui Euripide (blestemul lui Tescu) in tragediile lui Corneille Racine etc. In poezia noastra cunoscute sunt imprecatziile din Mihnea shi baba de D. Bolintineanu Rugaciunea unui dac de M. Eminescu Blestemele lui T. Arghezi. Ex. Oriunde vei merge sa calci o tirane Sa calci peun cadavru in visutzi sal visezi Sa stringi tu in mina tot miini diafane SHi orice tzio spune tu toate sa crezi. (D. BOLINTINEANU Mihnea shi baba) In imparatzie de lut shi de bezna sa se faca Gradina bogata shiograda saraca. Cetatea sa cadan namol Pazita de spini shi de gol. Uscasar izvoarele toate shi marea SHi stingesar soarele k luminarea. Topeasca jalea k scrumul Funingini cenusha sacopere drumul... (T. ARGHEZI Blesteme) Imprecatzii se intilnesc shi in vorbirea de toate zilele (batate dumnezeu luatear dracu')