GATÍ gatesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A (se) imbraca (frumos); a (se) impodobi. 2. Refl. shi tranz. A fi gata de... a (se) pregati (pentru o actziune). 3. Tranz. A face a prepara mancare (prin fierbere prajire etc.). 4. Tranz. shi intranz. (Reg.) A sfarshi a termina a ispravi. 5. Tranz. (Reg.) A omori a ucide a nimici. [Var.: (reg.) gatá vb. I] Din gata. Cf. alb. gatit.

gati [At: VARLAAM C. 22 / V: (reg) ~ta agata / Pzi: ~tesc (reg) gat (inv) ~tez / E: gata cf alb gatit] 12 vtr (Ivp) A (se) pregati fizic sau moral pentru a intreprinde o actziune pentru a calatori pentru o lupta pentru o nunta pentru moarte etc. Si: a se echipa. 3 vt (Pop) A aranja cu tot ce trebuie un loc patul masa casa etc. 4 vr (Pop; ie) A se ~ de drum A trage sa moara. 5 vr (Ivp; d. vant vifor ploaie etc.) A se starni. 6 vr (Pop) indica momentul cand cineva vrea sa faca ceva A fi gata sa... 7 vt(a) A prepara de obicei la foc mancare. 8 vt (Pop; ie) A ~ cuiva o papara A pregati cuiva ceva rau. 910 vtr A (se) imbraca frumos dichisit atragator. 11 vt (D. obiecte lucruri locuri) A impodobi. 1213 vti (Pop; urmat de pp „de”; if ~ta) A termina de facut un lucru Si: a sfarshi (pop) a ispravi. 14 vt (Pop) A termina proviziile de apa de bautura shi de hrana. 15 vt (Pop; c.i. fiintze; uneori complinit prin „de zile”) A pune capat zilelor.

GATÍ gatesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A (se) imbraca (frumos); a (se) impodobi. 2. Refl. shi tranz. A (se) pregati pentru o actziune de obicei pentru o deplasare. 3. Tranz. A face a prepara mancare (prin fierbere prajire etc.). 4. Tranz. shi intranz. (Reg.) A sfarshi a termina a ispravi. 5. Tranz. (Reg.) A omori a ucide a nimici. [Var.: (reg.) gatá vb. I] Din gata. Cf. alb. gatit.

GATÍ gatesc vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A se imbraca (frumos) a se impodobi a se dichisi. SHi doamnele grabit au prins Sa se gateasca dinadins K niciodat’. COSHBUC P. II 54. A doua zi seara ma gatii cum putui mai bine shi la ceasurile 9 fara ceva ma aflam la Sarindar. CARAGIALE O. II 10. TZia mai cumparat o oglinda... La care sa te gateshti k mireasa. TEODORESCU P. P. 164. ◊ Tranz. (Complementul indica persoana) Pe pruncul ei Ileana il gatise shi mai ceva: avea o camashuica inflorita in cusatura de margele o palariutza cu pana stralucitoare de ratzoi. CAMILAR TEM. 319. Pe Ileana shio gatea Cu peteala de mireasa. ALECSANDRI P. P. 28. ♦ (Rar complementul indica o podoaba) A potrivi. Spune la badea... Sashi gateasca peana bine. JARNÍKBIRSEANU D. 40. 2. Refl. (De obicei urmat de un conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. «de») A se pregati a face preparative a fi gata de... Mama Paraschiva se gatea sa plece shi ea. BUJOR S. 65. Tocmai cind se gatea sa iasa o birja se opri la poarta. VLAHUTZA O. A. 257. Ce vifor se gateshte! NEGRUZZI S. I 58. Tufani paltini ghindari se ingrozira foarte: «Trista veste prieteni sa ne gatim de moarte». ALEXANDRESCU P. 131. ◊ Tranz. Intra shi gateshte marieisale feredeul. SADOVEANU D. P. 73. Pasareashi gateshte cuibul floarea mindrelei colori Cimpul via sa verdeatza. ALECSANDRI O. 180. Am gatit caiete condeie noua. NEGRUZZI S. I 7. 3. Tranz. (Cu privire la mincari) A prepara a pregati. Intruna din zile ea ishi gati bucate singura. ISPIRESCU L. 22. Gatituleatzi ceva bob fiert galushte... shi varzare? CREANGA A. 10. 4. Tranz. (Regional cu privire la materiale provizii) A sfirshi a epuiza a ispravi. Daca tui avea noroc sa nu gatesc demincatul shi apa nu te voi minca. ENINESCU L. P. 196. ◊ Refl. Padurea nu se mai gateshte. SHEZ. I 5. (SHi in forma gata) La casa de om sarac Sa gatat fainan sac SHi navem satzi dam colac. GOGA C. P. 28. ♦ (Cu privire la actziuni) A duce pina la capat a pune capat. Au gatit ei de vorbit. SBIERA P. 71. SHede mosh Nichifor asha pe ginduri pinashi gateshte de baut luleaua. CREANGA P. 132. 5. Tranz. (Mold. cu privire la persoane) A pune capat vietzii a ucide. El shopti...: ma rog lasama la parete k dea veni sami mai deie un ciomag ma gateshte. SHEZ. I 266. ◊ (Intarit prin «de zile») Pina acu era so gateasca de zile. SBIERA P. 136. ♦ A zapaci (pe cineva) a ului a veni de hac a da gata. SHtrashnica femeie... ma fript la inima ma gatit! SADOVEANU O. I 467. Aceea insa in care te intrece prietenul meu shi cu care tea gatit este dantzul. NEGRUZZI S. I 64. Varianta: (Transilv.) gatá gat (DESHLIU G. 26 RETEGANUL P. III 9) vb. I.

A GATÍ ~ésc tranz. 1) (lucruri sau persoane) A face sa devina (mai) frumos adaugand elemente decorative; a impodobi; a infrumusetza. 2) A face sa fie gata din vreme; a pregati; a prepara; a orandui. ~ de plecare. 3) pop. A duce pana la capat; a termina; a sfarshi; a ispravi; a mantui; a incheia. 4) A face printro operatzie culinara (fierbere coacere prajire etc.); a pregati; a prepara. /Din gata

gatì v. 1. Mold. a fi gata a sfarshi; inca nu m’a gatit de ascultare CR.; 2. a prepara: sai gateasca de drum merinde ISP; 3. a prepara de mancare a face bucate: nu shtie sa gateasca; 4. a imbraca frumos a dichisi: l’a gatit mandru. [V. gata].

gata v vz gati

2) gat a gatá v. tr. V. gatesc.

gatí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. gatésc imperf. 3 sg. gateá; conj. prez. 3 sa gateásca

gatí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. gatésc imperf. 3 sg. gateá; conj. prez. 3 sg. shi pl. gateásca

gatá (= gati) vb. ind. prez. pers. 1 gatéz (gat)

gatesc team 1 imp. (pregatesc mancarea shi ispravesc un lucru).

GATÍ vb. v. asasina consuma epuiza ispravi incheia omori pregati prepara sfarshi suprima termina ucide.

GATÍ vb. 1. a (se) aranja a (se) dichisi a (se) ferchezui a (se) impodobi a (se) spilcui (pop. shi fam. depr.) a (se) sclivisi (pop.) a (se) drege a (se) motza (inv. shi reg.) a (se) muchilipsi a (se) podobi a (se) tocmi (reg.) a (se) cashtiga (prin Transilv. shi Maram.) a (se) padai (prin Mold.) a (se) putzui (prin Transilv. shi Mold.) a (se) putzului (Ban.) a (se) schili (inv.) a (se) stoli a (se) stolisi (arg.) a (se) shucari. (Sa ~ pentru vizita.) 2. v. impodobi. 3. a face a pregati a prepara (inv. shi pop.) a preface (Transilv. shi Ban.) a pazi (Transilv.) a socaci. (~ mancarea.)

GATI vb. 1. a (se) aranja a (se) dichisi a (se) ferchezui a (se) impodobi a (se) spilcui (pop. shi fam. depr.) a (se) sclivisi (pop.) a (se) drege a (se) motza (inv. shi reg.) a (se) muchilipsi a (se) podobi a (se) tocmi (reg.) a (se) cishtiga (prin Transilv. shi Maram.) a (se) padai (prin Mold.) a (se) putzui (prin Transilv. shi Mold.) a (se) putzului (Ban.) a (se) schili (inv.) a (se) stoli a (se) stolisi (arg.) a (se) shucari. (Ce teai ~ asha?) 2. a decora a impodobi a infrumusetza a orna a ornamenta a pavoaza. (A ~ un interior.) 3. a face a pregati a prepara (inv. shi pop.) a preface (Transilv. shi Ban.) a pazi (Transilv.) a socaci. (~ mincarea.)

gati vb. v. ASASINA. CONSUMA. EPUIZA. ISPRAVI. INCHEIA. OMORI. PREGATI. PREPARA. SFIRSHI. SUPRIMA. TERMINA. UCIDE.

A se gati ≠ a se despodobi a se dezgati

GATÁ vb. v. epuiza ispravi incheia sfarshi termina.

gata vb. v. EPUIZA. ISPRAVI. INCHEIA. SFIRSHI. TERMINA.

gatá (gati) vb. refl. 1. A (se) pregati a (se) aranja a (se) impodobi: „Sa ma gat sa siu frumoasa / K sa pot striga la masa” (Calendar 1980: 30). „Cai vreme de sa gatat / Curtzile de maturat / Mesele de incarcat” (Calendar 1980). 2. A termina a ispravi a sfarshi: „Corindutza deo gatam / Sus la gazde onchinam”. 3. A omori a ucide a nimici: „Legea lui k io gatat”. Din adj. gata „terminat ispravit” cf. alb. gatit (SHaineanu Scriban DEX MDA); din sl. gatiti (DER).

gatá (gati) vb. refl. 1. A (se) pregati a (se) aranja a (se) impodobi: „Sa ma gat sa siu frumoasa / K sa pot striga la masa” (Calendar 1980: 30). „Cai vreme de sa gatat / Curtzile de maturat / Mesele de incarcat” (Calendar 1980). 2. A termina a ispravi a sfarshi: „Corindutza deo gatam / Sus la gazde onchinam”. 3. A omori a ucide a nimici: „Legea lui k io gatat”. Din gata cf. alb. gatit (DEX); Din sl. gatiti (DER).