FRÍK s. f. Stare de adanca nelinishte shi de tulburare provocata de un pericol real sau imaginar; lipsa de curaj teama infricoshare. ◊ Loc. adj. Fara frica = neinfricat; curajos. ◊ Loc. adv. Cu frica = cu teama temanduse. Fara (nicio) frica = cu curaj. Nici de frica = nicidecum deloc. ◊ Expr. A baga (cuiva) frica in oase = a infricosha (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) ai fi teama de cineva sau de ceva; b) ai fi teama sa nu i se intample cuiva ceva rau. A fi cu frica in spate (sau in san) = a fi intro continua stare de nelinishte de teama. A shti de frica cuiva = a asculta pe cineva fiindui frica de el. Cf. gr. phrikē.

frik sf [At: COD. VOR. 6/5 / Pl: (rar) ~ici / E: ns cf ngr φρίϰη] 1 Stare de adanca nelinishte shi de tulburare provocata de un pericol real sau imaginar Si: infricoshare teama. 2 Lipsa de curaj shi sentimentul de vulnerabilitate care aceasta il provoaca. 3 Spaima. 4 Repulsie (violenta) suscitata de ceva sau cineva. 5 (Reg; ie) ~k pazeshte bostanaria (sau pepenii) Daca nu lear fi teama oamenii ar face multe lucruri nepermise. 6 (Pop; ie) Meshter (de) strica shi drege de ~ Se spune unui meseriash intrun domeniu oarecare. 7 (Ila) Fara ~ Curajos. 8 (Ilav) Fara (nicio) ~ Cu curaj. 9 (Ivr; ila) Cu ~ Ingrozitor. 10 (Ilav) Cu ~ Cu teama. 1112 (D. oameni sau actziunile lor; iljv) Cu ~k lui Dumnezeu (In mod) cucernic. 1314 (Ial) (In mod) cinstit. 15 (Ilav) Nici de ~ Nicidecum. 16 (Ilav) In nici un caz. 17 (Mol; ilav) Cu dea ~k Amenintzand pe cineva. 18 (Iae) Fortzand pe cineva. 19 (Ie) A shti de ~k cuiva (sau pop. a shti pe cineva. de ~ sau inv. a avea cuiva de ~) A se teme de cineva. 20 (Iae) A respecta cu strictetze ordinele dispozitziile cuiva temanduse de represaliile acestuia. 21 (Ic) A baga (cuiva) ~k in oase (sau a baga ~k in cineva) A infricosha pe cineva. 22 (Ie) A duce ~k cuiva (sau a ceva) Ai fi teama de cineva sau de ceva. 23 (Iae) Ai fi teama sa nu i se intample cuiva ceva rau. 24 (Ie) A fi cu ~k in spate (sau in san) A fi intro continua stare de nelinishte de teama. 25 (Pop; ie) ~k lui! Ce frica ia fost!

FRÍK (rar) frici s. f. Stare de adanca nelinishte shi tulburare provocata de un pericol real sau imaginar; lipsa de curaj teama infricoshare. ◊ Loc. adj. Fara frica = neinfricat; curajos. ◊ Loc. adv. Cu frica = cu teama temanduse. Fara (nici o) frica = cu curaj. Nici de frica = nicidecum deloc o data cu capul. ◊ Expr. A baga (cuiva) frica in oase = a infricosha (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) ai fi teama de cineva sau de ceva; b) ai fi teama sa nu i se intample cuiva ceva rau. A fi cu frica in spate (sau in san) = a fi intro continua stare de nelinishte de teama. A shti de frica cuiva = a asculta pe cineva fiindui frica de el. Cf. gr. phrikē.

FRÍK (rar) frici s. f. Stare de adinca nelinishte shi tulburare provocata de un pericol real sau imaginar; lipsa de curaj. V. teama spaima groaza. O data cu noaptea frica rece incepu a rataci prin sufletul boierului k o mina care se tirashte prin intuneric pipaie shi cauta sa apuce ceva. SADOVEANU O. III 76. Copilul incremeneshte de frica cu tzipatul inabushit pe buzele vinete. C. PETRESCU S. 46. Omul... a uitat toate spaimele fricile shi nevoile cite lea fost suferit intrun an de zile. SBIERA P. 311. O frica fantastica ia inchipuit nishte naluciri fioroase. NEGRUZZI S. I 28. Frica pazeshte bostanaria. ◊ (Motivul se indica prin determinari introduse prin prep. «de» sau exprimate printrun genitiv obiectiv ori printro propozitzie secundara) De frica ocnei sa raznit. COSHBUC P. I 230. Se intoarna inapoi... de frica sa nui mai rupa cineva shi celalalt picior. CREANGA P. 96. Mi se pare mie k shi boieriul cit era de boieri luase frica turbincai. id. ib. 307. ◊ (In constructzie cu verbul «a fi» shi cu subiectul logic in dativ) Eram copil shi cind am venit sa vaz cum se treiera imi batea inima shi miera frica. PREDA I. 27. Daca tzii frica bade au sa te manince cinii. CAMILAR TEM. 67. ◊ (Mai rar construit cu verbul «a avea») Nai frica scumpa me... Nici moartea nu ma va putea smulge de linga tine. ALECSANDRI T. I 367. ◊ Loc. adv. Cu frica = cu teama teminduse. Intra in ograda lui Taun cu frica parca se temea sa nul inshface de picioare nishte zavozi. CAMILAR TEM. 118. Neam iubit cu multa frica SHai noshti nau shtiut nimica. JARNÍKBIRSEANU D. 55. Fara (nici o) frica = nefiindui frica fara teama cu curaj. Insa cum a asfintzi soarele sa shtii k a murit cerbul. SHi atunci sa ieshi fara frica sai jupeshti pielea. CREANGA P. 225. Deacum pot fara nici o frica sa trec prin ietacul babei. ALECSANDRI T. I 53. Nici de frica = nicidecum de loc o data cu capul. Bre da rai apa astazi! Numi merge pe git nici de frica. ALECSANDRI O. P. 248. ◊ Loc. adj. Fara frica = neinfricat curajos. Nica fara frica [titlu]. CASSIAN. ◊ Expr. A baga (cuiva) frica in oase = a infricosha (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) ai fi teama de cineva; b) ai fi teama sa nu i se intimple cuiva ceva rau. A lua frica cuiva v. lua. A fi cu frican spate (sau in sin) = a fi intro continua stare de nelinishte shi teama. Mai bine... ma intorceam binishor acasa; incai acum nash fi cu frican spate. ALECSANDRI T. 316. A shti de frica (cuiva) = a asculta de cineva fiindui frica de el. ◊ (In expresii hiperbolice aratind intensitatea sentimentului) A fi (mai) mort de frica. ▭ Cum il vazu fata k este asha de grozav nishte racori o apucara shi i se facu parul maciuca de frica. ISPIRESCU L. 18. Cind shtia k are sa deie peste Ivan i se taiau picioarele sho stringea in spate de frica. CREANGA P. 314. Pl. shi: (rar) frici (SBIERA P. 311).

FRÍK ~ci f. Stare de nelinishte sufleteasca cauzata de un pericol; teama. [G.D. fricii] /cf. gr. phrike

frica f. temere mare. [Grec bizantin FRIKE].

frík f. pl. ĭ (mgr. friki d. vgr. phrike d. phrisso ma infior; alb. frika. D. rom. vine rut. frika). Teama: mĭe frica de lup sa nu vie lupu. Nicĭ de frica in nicĭ un caz: numĭ place nicĭ de frica. Frica pazeshte pepenaria (saŭ bostanaria) de frica multe facĭ shi suferĭ k shi cu paza pepenilor.

cacafrik si [At: DA ms / E: caca (imperativ al lui caca) + frica] (Pfm) Om (foarte) fricos Cf: bashinos.

!frík s. f. g.d. art. frícii

frík s. f. g.d. art. frícii; pl. frici

FRÍK s. 1. teama temere (livr. fam. shi depr.) poltronerie (frantzuzism) aprehensiune (rar) temut (pop.) pasare (inv. shi reg.) scarba (inv.) stideala stidintza stidire teamat tematura temoare (latinism inv.) timoare (arg.) tarshala tarsha. (Nu simtzea nici un pic de ~.) 2. v. sperietura.

FRIK s. 1. teama temere (livr. fam. shi depr.) poltronerie (frantzuzism) aprehensiune (rar) temut (pop.) pasare (inv. shi reg.) scirba (inv.) stideala stidintza stidire teamat tematura temoare (latinism inv.) timoare (arg.) tirshala tirsha. (Nu simtzea nici un pic de ~.) 2. speriat sperietura (inv. shi reg.) sperieciune. (A tras o ~!)

Frica ≠ indrazneala neinfricare

frík (fríci) s. f. Teama spaima. Mr. megl. istr. frica. Ngr. φρίϰη (Murnu 26 Pascu I 193; DAR; Sandfeld 30; Rosetti II 67). Prezentza sa in istr. arata k este un imprumut foarte vechi. Cf. shi alb. firkë (Meyer 110). Der. fricos adj. (care se teme lash sperios; inv. ingrozitor); infrica vb. (a speria a inspaiminta); infricoshetor adj. (ingrozitor); neinfric(osh)at adv. (imperturbabil netulburat). Din rom. provine rut. fryka.

FRICA. Subst. Frica frica de moarte teama teamat (inv.) temere temut (rar) nelinishte panica angoasa (livr.) anxietate; infricoshare spaima inspaimintare speriat speriere (rar) sperietura groaza ingrozire oroare fobie infiorare. Lashitate. Catalepsie. Fricos; lash. Adj. Fricos fricos k un iepure temator sperios. Infricoshat infricat (reg.) speriat inspaimintat ingrozit infiorat; lash. Infricoshator inspaimintator groaznic grozav ingrozitor infiorator fioros abominabil terifiant (livr. rar). Vb. Ai fi frica a avea frica a fi infricoshat a fi cu gheatza in spate a fi cuprins de frica (de spaima de groaza) a se teme a se teme de ceva k de dracul a se infiora a se infricosha a se inspaiminta a se speria a se ingrozi al cuprinde pe cineva frica (spaima groaza) a intra in panica ashi face spaima al apuca (al lua) (pe cineva) groaza ai intra (cuiva) frica (spaima groaza fiorii) in oase a incremeni (a inlemni a inghetza) de frica (de spaima de groaza) ai inghetza (cuiva) inima de frica ai inghetza (cuiva) singele in vine (de frica) ai inghetza (cuiva) ficatzii a se imbraca in camasha de gheatza ai tzitzii (cuiva) inima a tremura (a dirdii) de frica a tremura k varga (k frunza) a tremura camasha pe cineva ai tremura (cuiva) balamalele ai tremura genunchii a i se taia picioarele al trece fiorii (racorile) ai trece (cuiva) un sharpe prin sin a fi cu (a avea a intra cuiva) un cui in inima a i se face inima cit un purice ashi pierde graiul a i se face (a i se ridica) (cuiva) parul (chica) maciuca a i se zbirli parul in cap a i se sui parul in virful capului al furnica pe la spate a i se face pielea de gaina (de gisca) a fi cu piele de iepure la spate; a se face alb k varul a nu mai avea o picatura de singe in obraz. A infricosha a inspaiminta a speria a ingrozi a infiora a semana frica (groaza) ai baga (cuiva) frica in oase a umple pe cineva de groaza a baga spaima in cineva a baga pe cineva in groaza (in toate grozile mortzii) a baga pe cineva in friguri a baga pe cineva in draci (in totzi dracii) a baga pe cineva in fiori a baga pe cineva in sperietzi (in totzi sperietzii). A fi fricos a fi slab de fire a fi slab de inger a fi slab de otzele a se teme de umbra lui a fi cu frica in sin (in spate) a trai cu frica in sin. Adv. Cu frica cu teama cu groaza cu frica in sin. V. amenintzare evitare fobie lashitate nehotarire nelinishte precautzie.

a se ingalbeni de frica expr. a se speria foarte tare.

ai intra frica / groaza in oase expr. a fi inspaimantat / ingrozit.

ai tremura chilotzii de frica expr. ai fi foarte frica.

nici cu militzia / cu politzia / de frica expr. nicicum in nici un caz.