FRÁTE fratzi s. m. 1. Persoana de sex masculin considerata in raport cu alta persoana (indiferent de sex) nascuta din aceiashi parintzi sau numai din acelashi tata ori din aceeashi mama; fratzane. ◊ Frate bun (sau adevarat drept sau reg. dulce) = fiecare dintre fratzii nascutzi din acelashi tata shi din aceeashi mama in raport unii cu altzii. Fratzi de lapte = copii care au supt la aceeashi doica. Frate de mana = baiat care serveshte mireasa in timpul nuntzii. Frate de cruce = fartat. ♦ (La pl.) Nume dat copiilor (in cazul cand se afla intre ei shi baietzi) nascutzi din aceiashi parintzi sau numai din acelashi tata ori din aceeashi mama. 2. Termen familiar prietenesc cu care cineva se adreseaza unei persoane (indiferent de sex). 3. Titlu care shil dau calugarii intre ei. ♦ Grad in ierarhia calugareasca dat unui calugar care nu este cleric shi care ajuta la treburile gospodareshti; calugar care are acest grad. 4. Lastar care se formeaza la subsuoara frunzelor cerealelor paioase din nodurile de la baza tulpinii. 5. (Bot.; in compusul) Fratelepriboiului = planta erbacee din familia geraniaceelor cu flori purpuriiviolacee care creshte prin paduri sau locuri pietroase umede shi umbroase (Gerranium silvaticum). Lat. frater tris.

frate sm [At: COD. VOR. 129/11 / V: (Trs; la vocativ) frateano / Pl: ~atzi / E: ml frater tris] 1 Persoana de sex masculin considerata in raport cu alta persoana (indiferent de sex) nascuta din aceiashi parintzi sau numai din acelashi tata ori din aceeashi mama Si: (ivp) fratzane (1). 2 (Lpl; csc) Nume dat copiilor (in cazul cand se afla intre ei shi baietzi) nascutzi din aceiashi parintzi sau numai din acelashi tata ori din aceeashi mama. 3 (Is) ~ bun (sau adevarat drept primar sau reg dulce) Fiecare dintre fratzii nascutzi din acelashi tata shi din aceeashi mama in raport unii cu altzii. 4 (Is) ~ vitreg (sau ivp mashter nu bun nebun deal doilea dupa sau de despre tata sau mama) Persoana care este ruda de sange numai pe linie materna sau paterna in raport cu un frate al sau Si: (inv) fiastru. 5 (Is) ~ geaman Frate (1) nascut o data cu alt frate (sau sora). 6 (Is) ~atzi de lapte Copii care au supt la aceeashi doica. 7 (Reg; is) ~atzi sufleteshti Copii de sex diferit care au fost botezatzi in aceeashi apa. 8 (Is) ~ de (inv pre) cruce Fartat (1). 9 (Is) ~ de mana Baiat care serveshte mireasa in timpul nuntzii Si: (reg) cumnat de mana. 10 (Is) ~ de mire (sau de mireasa) Flacau insarcinat cu poftirea shi cinstirea oaspetzilor la nuntzile tzaraneshti cu conducerea alaiului nuntzii cu anuntzarea darurilor shi cu rostirea oratziei de nunta Si: chemator vornic vornicel. 11 (Pop; is) ~le Craciunului Anul Nou (cand creshtinii serbeaza Sfantul Vasile). 12 (Pop; is) ~le lui Sfantu llie Numele unei sarbatori celebrate la 29 iulie Si: IliePalie Palia. 13 (Ics) Dea cei noua ~atzi Numele unui joc de copii nedefinit mai indeaproape. 14 (Pex) Persoana pentru care cineva are aceleashi sentimente k pentru un frate (1). 15 (Fam; la vocativ) Termen cu care cineva se adreseaza amical unei persoane (indiferent de sex) Si: (ivp) fratzie (16) fratzietate (2). 16 (Lit; fam; la vocativ) Adresare retorica utilizata de cineva pentru a semnala momentele importante ale unei povestiri (orale). 17 (Pfm) Tovarash. 18 Persoana legata de o alta prin sentimentul de apartenentza la o comunitate. 19 (Rel; mpl) Om considerat k o creatura a aceluiashi parinte Dumnezeu. 20 (Bis; ie) A fi ~ intru Hristos A fi creshtin. 21 Grad in ierarhia monahala dat unui calugar care nu este cleric shi care ajuta la treburile gospodareshti. 22 Calugar care are gradul de frate (21). 23 (Fig) Om considerat k membru al comunitatzii umane. 24 Nume care shil dau francmasonii intre ei. 25 (Reg; is) ~le Mihai Eufemism pentru lup. 26 (Ban) Coproprietar. 27 (Jur; inv) Partea indiviza (dintro moshtenire) care se cuvine unui succesor. 28 (Mpl) Lastar care se formeaza la subsuoara frunzelor cerealelor paioase din nodurile de la baza tulpinii. 29 (Mpl) Lastar care creshte pe langa radacina porumbului Si: pui (reg) copiletz (1). 30 (Bot; ic) ~lepriboiului Planta erbacee din familia geraniaceelor cu flori purpuriiviolacee care creshte prin paduri sau locuri pietroase umede shi umbroase (Geranium silvaticum). 31 (Bot; ic) ~leshisora sorcu~ Planta erbacee din familia scrofulariaceelor cu flori galbeneaurii cu fructele capsule care creshte prin paduri (Melampyrum nemorosum). corectata

FRÁTE fratzi s. m. 1. Persoana de sex masculin considerata in raport cu alta persoana (indiferent de sex) nascuta din aceiashi parintzi sau din acelashi tata ori din aceeashi mama; fratzane. ◊ Frate bun (sau adevarat drept sau reg. dulce) = fiecare dintre fratzii nascutzi din acelashi tata shi din aceeashi mama in raport unii cu altzii. Fratzi de lapte = copii care au supt la aceeashi doica. Frate de mana = baiat care serveshte mireasa in timpul nuntzii. Frate de cruce = fartat. ♦ (La pl.) Nume dat copiilor (in cazul cand se afla intre ei shi baietzi) nascutzi din aceiashi parintzi sau numai din acelashi tata ori din aceeashi mama. 2. Termen familiar prietenesc cu care cineva se adreseaza unei persoane (indiferent de sex). 3. Grad in ierarhia calugareasca dat unui calugar care nu este cleric shi care ajuta la treburile gospodareshti; calugar care are acest grad. 4. Lastar care se formeaza la subsuoara frunzelor cerealelor paioase din nodurile de la baza tulpinii. 5. (Bot.; in compusul) Fratelepriboiului = planta erbacee din familia geraniaceelor cu flori purpuriiviolacee care creshte prin paduri sau locuri pietroase umede shi umbroase (Gerranium silvaticum). Din lat. frater tris.

FRÁTE fratzi s. m. 1. Persoana de sex masculin considerata in raport cu alta persoana (indiferent de sex) nascuta din aceiashi parintzi sau numai din acelashi tata ori din aceeashi mama. Tumi eshti frate dintro mama Ma iubeshti! COSHBUC P. I 135. Totzi sau mirat de frumsetza shi istetzimea acelor doi fratzi. RETEGANUL P. II 36. Frate frate dar brinzai pe bani se spune atunci cind interesele materiale sint mai presus de sentimente. ◊ Frate bun (adevarat drept sau regional dulce) = frate nascut din acelashi tata shi aceeashi mama. Frate vitreg = frate numai dupa tata sau numai dupa mama. Frate geaman = frate nascut o data cu alt frate sau cu o sora. Fratzi de lapte = copii care au supt la aceeashi doica. Frate de mina = baiat care serveshte mireasa in timpul nuntzii. Va poftim deseara la nunta vecinului Stan. Ma pus frate de mina. STANCU D. 72. Fratzi de cruce v. cruce. ◊ (Urmat de un adjectiv posesiv in forma nearticulata frate) Ma baiete asculta... sa nu uitzi sai spui lui fratetau cal ashtept negreshit. CARAGIALE P. 62. Eu sint Buzescu Preda iar cel mindru voinic Cu pleteleaurite e fratemeu cel mic. BOLINTINEANU O. 52. ♦ (La pl.) Nume dat copiilor (in cazul cind se afla intre ei shi baietzi) nascutzi din aceiashi parintzi sau numai din acelashi tata ori aceeashi mama. Nu se aflaadevarat Fratzi sa se fi cununat. ALECSANDRI P. P. 27. 2. Termen familiar prietenesc cu care te adresezi unei persoane (indiferent de sex). Noroc fratzilor! La multzi ani! PAS Z. I 105. Cu grai nelinishtit zise fiesei: Bine frate draga totzi teau sarutat? ISPIRESCU L. 377. Frate! shtii cavem doua fete mari? ALECSANDRI T. I 131. ◊ Fig. Vin la tine frate codru Dupa sfat shi mingiieri. TOMA C. V. 50. ◊ (Intrebuintzat in cursul unei povestiri sau conversatzii fara a se adresa unei anumite persoane shi servind pentru a atrage atentzia asupra celor spuse) SHi se pusera frate pe ospatz adusera carne shi vin. RETEGANUL P. V 33. Imbla frate mindrul soare Imbla frate sa sensoare. ALECSANDRI P. P. 27. ♦ Tovarash prieten. Eu tzis frate tu mieshti frate In noi doi un suflet bate! ALECSANDRI P. A. 105. Fratzi sint aceia ce vor ashi impartashi suferintzele unii cu altzii. BALCESCU O. I 348. 3. Grad in ierarhia calugareasca persoana care se retrage la manastire pregatinduse sa devina monah. Sa facut frate la schitul de la Durau. VLAHUTZA O. A. III 62. Cum te mai simtzi frate Paisie? il intreba unul din monahi. NEGRUZZI S. I 160. 4. Fiecare din ramificatziile care se formeaza la subsuoara frunzelor unor plante din nodurile de la baza tulpinii.

FRÁTE ~tzi m. 1) Persoana de sex masculin luata in raport cu alta persoana nascuta din parintzi comuni. ◊ ~ bun (drept adevarat) fiecare dintre copiii de sex masculin luat in raport cu alta persoana nascuta din parintzi comuni. ~ vitreg frate numai dupa tata sau numai dupa mama. ~ geaman frate nascut o data cu alt frate sau cu o sora. ~tzi de lapte copii nascutzi de mame diferite dar alaptatzi de aceeashi femeie. ~ de cruce prieten nedespartzit al cuiva (legat prin juramant shi prin amestecul simbolic al sangelui). 2) fig. Fiecare dintre persoanele (sau colectivitatzile) legate prin activitate shi viatza dusa in comun luate in raport una cu alta. 3) inv. Calugar insarcinat cu treburi gospodareshti. 4) (la unele plante) Lastar crescut la subsuoara unei frunze. /<lat. frater

frate m. 1. cel nascut din acelash tata shi din aceeashi mama sau dela unul dintr’inshii; 2. cel unit cu altul prin legaturi de amicie de interes: totzi oamenii sunt fratzi; frate de cruce tovarash pe viatza shi pe moarte infratzit prin amestecul simbolic al sangelui (v. fratzie): cat traia fratzi de cruce se prindea POP.; 3. nume dat calugarilor cari nu sunt preotzi; 4. titlu adaos la numele unor ordine religioase: fratzii predicatori; 5. fig. vlastar la radacina copacului: cand radacina porumbului odrasleshte se zice k scoate fratzi sau surori. [Lat. FRATER; pentru sensul 5 v. copil].

fráte m. (lat. frater vgr. phratér shi phrátor scr. bhrathar engl. brother germ. bruder vsl. bratrŭ bratŭ [V. barat]; it. frá[te] pv. sp. pg. fraire fr. frère ncat. frare). Cel nascut din acelashĭ tata shi aceĭashĭ mama saŭ numaĭ dintr’unu din doĭ shi atuncĭ e frate vitreg. Cel unit cu altu pin amicitzie orĭ interes: totzĭ oameniĭ is fratzĭ. Calugar care nu e inca preut. Titlu adaugat unor ordine religioase: fratziĭ predicatorĭ. Fratzĭ de cruce amicĭ intimĭ. (In vechime fratziĭ de cruce se faceaŭ dupa ceshĭ faceaŭ la mina o taĭetura in forma de cruce picuraŭ putzin singe intr’un pahar de apa shi pe urma beaŭ). Frate de mina (Munt. vest). cavaler de onoare la nuntzile tzaraneshtĭ. Prov. Frate frate dar brinza pe banĭ in ce priveshte fratzia tzis frate dar brinza nu tzĭo daŭ de cit pe banĭ adica: „in afacerĭ nu exista fratzie!”.

Arvali (Fratzii) pl. la Roma colegiu de 12 preotzi ai zeitzei Ceres.

Montgolfier (Fratzii) m. papetieri francezi inventara in 1783 aerostatele.

Moravi (Fratzii) m. pl. secta religioasa derivand din secta Husitzilor shi numita astfel dupa Moravia locul unde s’au ashezat in sec. XVII.

Tunusli (Fratzii) m. pi. editorii unei Istorii a Valahiei (Viena 1806) traducere greceasca dupa o scriere istorica a lui Mih. Cantacuzino.

fráte s. m. pl. fratzi

fráte s. m. pl. fratzi

*frátemeu (tau sau) (fam.) s. m. + adj. pr. g.d. lui frátemeu (tau sau)

FRÁTE s. 1. (pop.) fratzine (inv.) brat. (Era ~ bun cu el.) 2. frate de cruce = (pop.) fartat.

FRÁTE s. v. copil.

FRATE s. 1. (pop.) fratzine (inv.) brat. (Era ~ bun cu el.) 2. frate de cruce = (pop.) firtat.

frate s. v. COPIL.

FRÁTZII s. pl. art. v. gemenii.

fratzii s. pl. art. v. GEMENII.

fráte (frátzi) s. m. Persoana de sex masculin considerata in raport cu alta persoana nascuta din aceiashi parintzi (sau numai din unul). Mr. frate megl. frati istr. frǫte. Lat. frātĕr frātrem (Pushcariu 644; CandreaDens. 635; REW 3485; DAR) cf. alb. frat it. fra(te) prov. fraire fr. frère. Cuvint comun (cf. ALR I 159). Cf. fratzine firtat. Pentru folosirea in doc. vechi cf. Docan Arhiva XI 42244. Der. fratzesc adj. (de frate fratern; calugaresc); fratzeshte adv. (in mod fratern); fratzie s. f. (fraternitate; inrudire intre fratzi; iubire fratzeasca); fratzime s. f. (breasla confratzie); fratzior s. m. (dim. al lui frate; planta ciormoiag Melampyrum cristatum); fratutz s. m. (porecla data romanilor din Banat); infratzi vb. (a se uni in calitate de fratzi spirituali; a se asocia a se uni a fraterniza; a da lastari plantele). Der. neol. fratern adj. din lat. fraternus; fraternitate s. f. din fr. fraternité; fraterniza vb. din fr. fraterniser; confrate s. m. pe baza modelului fr. confrère.

RUDENIE DE SINGE IN LINIE COLATERALA. Subst. Frate fratzior (dim.) fratzica (fam.) fratzine (pop.); frate bun frate adevarat frate drept frate dulce (reg.); fratedesuflet frate vitreg fratzi dupa tata fratzi dupa mama; fratzi gemeni gemeni; fratzie fratzietate (inv.). Sora surioara (dim.); sora buna sora dulce (reg.); sora vitrega sora de tata sora de mama sora de scoartza; surori gemene gemene. Mezin prislea zapirstea (reg.). Unchi unchishor (dim.) unchiash (reg.) uica (reg.); unchi adevarat unchi mare; unchi mic. Matusha matushica (dim.) tusha (pop. shi fam.) tushica (pop. shi fam.) tanti uina (reg.). Var verishor (dim.) veric (dim. pop. shi fam.) verican (pop. shi fam.); var primar var bun var dulce (reg.); var deal doilea. Vara verishoara (dim.) verishorica (dim. fam. rar) vericea (reg.) verishcana (pop. shi fam.); vara primara vara buna vara dulce (reg.); Vara dea doua. Adj. Fratzesc; consangvin consingean. Adv. Fratzeshte. V. rudenie termeni de politetze shi respect intre rude.

fráte fratzi s. m. 1. Persoana de sex masculin considerat in raport cu alta persoana (indiferent de sex) nascuta din aceiashi parintzi sau din acelashi tata ori aceeashi mama; fratzane. ◊ Frate bun (sau adevarat drept de sange reg. dulce primar) = fiecare dintre fratzii nascutzi din acelashi tata shi aceeashi mama in raport unii cu altzii. ◊ Frate de cruce = fartat prieten nedespartzit al cuiva. ◊ Frate intru Hristos = creshtin oricine face parte din religia creshtina. ◊ Fratzi sufleteshti = copii de sex diferit botezatzi in aceeashi apa care de obicei nu se casatoresc intre ei. ◊ Fratele Craciunului = Sfantul Vasile sau Anul nou. ◊ Fratzii apostolici = secta creshtina intemeiata la Parma in anul 1200 de tzaranul italian Gerardo Segarelli shi existenta pana in sec. 14 care predica renuntzarea la orice avere shi intoarcerea la modul de viatza al primilor creshtini. ◊ Fratzii Domnului (sau ai lui Iisus) = termen prin care sunt numitzi k „fratzi” deshi nu sunt fratzi de sange verii lui Iisus: Iacov Iosie Simon shi Iuda (nu Iscariotul). 2. Termen familiar mai prietenesc cu care cineva se adreseaza altei persoane (indiferent de sex). 3. Grad sau treapta in care se afla un creshtin care nu este cleric inainte de calugarire. ♦ Formula de adresare intre clerici calugari shi credincioshi. Din lat. frater tris.

FRATZII MORAVI membri ai unei comunitatzi protestante (Biserica morava) avandushi originea in „Unitatea fratzilor husitzi” grupare aparuta in cadrul reformei lui Jan Hus din sec. 15 in Boemia shi Moravia. Sau desprins din ramura taboritzilor secta raspandinduse in Europa Indiile de Vest America Latina Africa India Tibet shi S.U.A. Definitorii pentru f.m. sunt considerarea Sfintei Scripturi k baza a invatzaturii shi unic indreptar al vietzii creshtine viatza in comun shi forma simplificata a liturghiei.

Brother Jonathan (engl. „Fratele Jonathan”). Cind Washington in timpul razboiului pentru independentza ramasese fara munitzii a convocat un consiliu al ofitzerilor. Cum nimeni na putut sai ofere o solutzie practica generalul sa adresat lui Jonathan Trumbull guvernatorul statului Connecticut care la ajutat sa iasa din impas. De atunci „to consult brother Jonathan” (a consulta pe fratele lonathan) a devenit o populara expresie americana iar „Brother Jonathan” supranume pentru Statele Unite cum e „John Bull” pentru Anglia sau „Mariana” pentru Frantza. IST.

frate de mana expr. (intl.) persoana din aceeashi gashca; persoana profitoare pe acelashi tip de infractziune.

fratzii Petreush expr. pui de gaina congelatzi foarte mici vandutzi doi cate doi in aceeashi punga (in timpul dictaturii ceaushiste).