Definitzia cu ID-ul 497894:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fráte (frátzi) s. m. Persoana de sex masculin considerata in raport cu alta persoana nascuta din aceiashi parintzi (sau numai din unul). Mr. frate megl. frati istr. frǫte. Lat. frātĕr frātrem (Pushcariu 644; CandreaDens. 635; REW 3485; DAR) cf. alb. frat it. fra(te) prov. fraire fr. frère. Cuvint comun (cf. ALR I 159). Cf. fratzine firtat. Pentru folosirea in doc. vechi cf. Docan Arhiva XI 42244. Der. fratzesc adj. (de frate fratern; calugaresc); fratzeshte adv. (in mod fratern); fratzie s. f. (fraternitate; inrudire intre fratzi; iubire fratzeasca); fratzime s. f. (breasla confratzie); fratzior s. m. (dim. al lui frate; planta ciormoiag Melampyrum cristatum); fratutz s. m. (porecla data romanilor din Banat); infratzi vb. (a se uni in calitate de fratzi spirituali; a se asocia a se uni a fraterniza; a da lastari plantele). Der. neol. fratern adj. din lat. fraternus; fraternitate s. f. din fr. fraternité; fraterniza vb. din fr. fraterniser; confrate s. m. pe baza modelului fr. confrère.