20 de definitzii pentru destinde
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relatzionale (6)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DESTÍNDE destínd vb. III. Refl. 1. A se desface din incordare; a se relaxa a slabi. ♦ Fig. (Despre nervi sau stari de surescitare) A se linishti a se calma a se descarca a se deconecta. 2. (Despre fiintze corpul sau partzi ale corpului lor) A se intinde a se indrepta (din inchircire din ghemuire). [Perf. s. destinsei part. destins] Pref. des + [in]tinde (dupa fr. détendre).
destínde [At: HELIADE O. I 163 / V: (rar) dis~ / E: des + (in)tinde] 12 vtr A (se) intinde pe o suprafatza vasta Si: a se desfashura. 3 vt A desfashura deschizand intinzand rasfirand etc. 45 vtr (Inv) A(shi) mari volumul. 67 vtr (A face sa iasa sau) a ieshi dintro stare de incordare musculara dintro pozitzie incomoda ghemuita Si: a (se) intinde a (se) indrepta a (se) relaxa. 89 vtr (Fig) (A face sa inceteze sau) a inceta o stare de tensiune nervoasa de surescitare Si: a (se) calma a (se) linishti a (se) relaxa. 1011 vtr (Pex; fig) (A face sa iasa sau) a ieshi din monotonia preocuparilor cotidiene (prin petrecerea timpului in mod agreabil) Si: a (se) odihni a (se) recrea1 a (se) relaxa a (se) repauza. 1213 vtr (Fig) A (se) deconecta. 1415 vtr (D. coarde arcuri aflate in stare de incordare. A (se) slabi. 16 vi (Mun; d. oameni) A fi mereu prezent intrun numit loc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESTÍNDE destind vb. III. 1. Refl. A se desface din incordare; a se relaxa a slabi. ♦ Fig. (Despre nervi sau stari de surescitare) A se linishti a se calma a se descarca a se deconecta. 2. Refl. (Despre fiintze corpul sau partzi ale corpului lor) A se intinde a se indrepta (din inchircire din ghemuire). [Perf. s. destinsei part. destins] Des1 + [in]tinde (dupa fr. détendre).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
DESTÍNDE destínd vb. III. 1. Refl. A deveni mai putzin incordat mai putzin intins; a se relaxa a slabi. Toata suferintza lui comprimata in tacere izbucneshte... cu violentza unui resort uriash care se destinde brusc. CAMIL PETRESCU T. I 105. Mushchii se destinsera vointza se incordase. D. ZAMFIRESCU R. 262. Vioara tace cind coarda se destinde. MACEDONSKI O. I 108. ♦ (Despre nervi despre stari de spirit) A se linishti a se descarca. Astfel se sparse destinzinduse in acest plins de jale incordarea fara seaman a acelei zile de cumplita ascensiune. BOGZA C. O. 32. 2. Refl. (Despre fiintze corpul lor sau partzi ale corpului) A se intinde a se indrepta. Mitrea se zvircolise cu nelinishte. Pe urma sa destins shi sa lasat peo coasta parca iar fi fost somn. SADOVEANU M. C. 48. Iepurashul se destinse k o coarda shi o zbughi la goana. GIRLEANU L. 19. ◊ Tranz. [Paler] shia destins trupul shi a plecat spre ieshire. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 115. 3. Refl. (Neobishnuit despre un tzinut) A se intinde a se desfashura. La poalele muntzilor Vosgi se destinde provincia Lorenei. ODOBESCU S. I 5. ◊ Fig. Cind soarele se pleaca spre apus cind murgul serii incepe a se destinde treptat peste pustii farmecul tainic al singuratatzii creshte shi mai mult in sufletul calatorului. ODOBESCU S. A. 316. 4. Tranz. (Neobishnuit) A retrage. Intinse o mina o aduse ushurel shi lung la gura apoi o destinse repede. DELAVRANCEA H. T. 198. Forme gramaticale: perf. s. destinsei part. destins.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESTÍNDE destind vb. III. 1. Refl. A deveni mai putzin incordat; a se relaxa a slabi. ♦ Fig. (Despre nervi sau stari de spirit) A se linishti a se descarca. 2. Refl. (Despre fiintze corpul lor sau partzi ale corpului) A se intinde a se indrepta. ◊ Tranz. SHia destins trupul shi a plecat spre ieshire (G. M. ZAMFIRESCU). 3. Refl. (Neobishnuit despre un tzinut) A se intinde a se desfashura. 4. Tranz. (Neobishnuit) A retrage. Intinse o mana... apoi o destinse repede (DELAVRANCEA). [Perf. s. destinsei part. destins] Din des1 + [in]tinde.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
DESTÍNDE vb. III. refl. 1. Ashi slabi incordarea a se relaxa a se slabi. 2. (Despre fiintze) A se intinde a se indrepta. ♦ A se odihni; a se distra. [P.i. destínd perf. s. insei part. ins. / dupa intinde cf. fr. détendre].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESTÍNDE vb. refl. 1. ashi slabi incordarea; a se relaxa. 2. (despre fiintze) a se intinde a se indrepta. ◊ (fig.) a se linishti a se odihni; a se distra a se recrea. (dupa fr. détendre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A DESTÍNDE destínd tranz. A face sa se destinda. /des + a [in]tinde
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE DESTÍNDE ma destínd intranz. 1) A deveni mai putzin incordat; a se relaxa. 2) (despre nervi sau stari de spirit) A reveni la starea normala; a pierde tensiunea. 3) (despre persoane) A se intinde in toata lungimea in scopul relaxarii. /des + a [in]tinde
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
destinde v. 1. a intinde la larg: Basta ishi destinse armia in randueala de bataie BALC.; 2. a rasfira: somnu ’shi destinde aripa somnoroasa AL.; 3. a slobozi ceva intins: a destinde arcul [V. intinde].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*destínd tíns a tínde v. tr. (d. fr. détendre. V. detenta). Fac sa nu maĭ fie intins (incordat): a destinde o coarda un arc. Fig. Fac sa nu maĭ fie incordat (shi decĭ sa fie maĭ bun): relatziunile intre vecinĭ s’au destins. In vest shi „intind desfashor”. V. baltzesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
destínde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. destínd 1 pl. destíndem 2 pl. destíndetzi; conj. prez. 3 sa destínda; ger. destinzand; part. destíns
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
destínde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. destínd 1 pl. destíndem 2 pl. destíndetzi perf. s. 1 sg. destinséi 1 pl. destínseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. destínda; part. destíns
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
destind da 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DESTÍNDE vb. 1. a se relaxa a slabi. (Un arc care sa ~.) 2. a largi a slabi (pop.) a slobozi. (A ~ funia care lega animalul.) 3. a (se) indrepta a (se) intinde. (SHia ~ corpul.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DESTÍNDE vb. v. calma domoli linishti potoli recrea.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DESTINDE vb. 1. a se relaxa a slabi. (Un arc care sa ~.) 2. a largi a slabi (pop.) a slobozi. (A ~ funia care lega animalul.) 3. a (se) indrepta a (se) intinde. (SHia ~ corpul.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
destinde vb. v. CALMA. DOMOLI. LINISHTI. POTOLI. RECREA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) destinde ≠ a (se) incorda
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A destinde ≠ a incorda
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (V628) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
destinde, destindverb
- 1. A se desface din incordare; a se relaxa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Toata suferintza lui comprimata in tacere izbucneshte... cu violentza unui resort uriash care se destinde brusc. CAMIL PETRESCU T. I 105. DLRLC
- Mushchii se destinsera vointza se incordase. D. ZAMFIRESCU R. 262. DLRLC
- Vioara tace cind coarda se destinde. MACEDONSKI O. I 108. DLRLC
- 1.1. (Despre nervi sau stari de surescitare) A se linishti a se calma a se descarca a se deconecta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Astfel se sparse destinzinduse in acest plins de jale incordarea fara seaman a acelei zile de cumplita ascensiune. BOGZA C. O. 32. DLRLC
-
-
- 2. (Despre fiintze corpul sau partzi ale corpului lor) A se intinde a se indrepta (din inchircire din ghemuire). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Mitrea se zvircolise cu nelinishte. Pe urma sa destins shi sa lasat peo coasta parca iar fi fost somn. SADOVEANU M. C. 48. DLRLC
- Iepurashul se destinse k o coarda shi o zbughi la goana. GIRLEANU L. 19. DLRLC
- [Paler] shia destins trupul shi a plecat spre ieshire. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 115. DLRLC
-
- 3. (Despre un tzinut) A se intinde a se desfashura. DLRLCsinonime: desfashura intinde
- La poalele muntzilor Vosgi se destinde provincia Lorenei. ODOBESCU S. I 5. DLRLC
- Cind soarele se pleaca spre apus cind murgul serii incepe a se destinde treptat peste pustii farmecul tainic al singuratatzii creshte shi mai mult in sufletul calatorului. ODOBESCU S. A. 316. DLRLC
-
- 4. Retrage. DLRLCsinonime: retrage
- Intinse o mina o aduse ushurel shi lung la gura apoi o destinse repede. DELAVRANCEA H. T. 198. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix des + [in]tinde DEX '09 DN
- détendre DEX '09 DEX '98 DN