DÁTINA datini s. f. 1. Obicei pastrat din vechime consacrat prin traditzie caracteristic pentru o colectivitate; traditzie uzantza. 2. (Rar) Regula tipic. Din sl. dĕdina „moshtenire”.

dátina sf [At: URECHE LET. I 316/16 / V: (inv) dédi~ (reg) dét~ / Pl: ~ni (inv) ~ne / E: vsl дадина] 1 (Asr) Regula (2). 2 Deprindere pastrata din timpuri vechi consacrata prin traditzie shi caracteristica pentru un popor sau pentru o colectivitate mai restransa. 3 (Rar; ila) De ~ Traditzional. 4 (Ilav) Dupa ~ (sau potrivit ~nei) Conform traditziei. 5 (Ial) Conform uzantzei. 67 (Ivr; ilv) A (se) lua (sau a (se) face) ~ A (se) incetatzeni. 8 (Ivp; adesea precedat de verbul a avea) Ceea ce este moshtenit. 9 (Ivp; adesea precedat de verbul a avea) Particularitate. 10 (Ivp; pex; adesea precedat de verbul a avea) Obishnuintza. 11 (Inv) Data².

DÁTINA datini s. f. 1. Obicei sau deprindere consfintzita in timp shi devenita traditzionala pentru o colectivitate de oameni; traditzie uzantza. 2. (Rar) Regula tipic. Din sl. dĕdina „moshtenire”.

DÁTINA datini s. f. 1. Obicei sau deprindere (moshtenita din timpuri vechi) consacrata shi devenita traditzionala pentru o colectivitate de oameni; traditzie uzantza. Acolo la munte noi nu cunoashtem stapin nici nu obijduim pe semenii noshtri. Traim in fratzie dupa datina shi dreptate. SADOVEANU N. F. 179. Dar iata k mireasan prag sarata SHi dupa vechea datina pagina Ea ishi desprinde valul ei de fata. ANGHELIOSIF C. M. I 17. Ce e datina? O lege! Zi o lege stramosheasca! Bunan vremuri dar ce poate sa nu se mai potriveasca Celor ce cu propashirea sau nascut in vremea lor. DAVILA V. V. 154. 2. (Rar) Rost. Ce sai fac eu daca asha e basmul? Va sal spui shi eu dupa cum este shartul shi datina lui. ODOBESCU S. III 197.

DÁTINA ~i f. Obishnuintza de viatza colectiva traditzionala devenita lege nescrisa a unui popor sau a unei comunitatzi omeneshti. [G.D. datinei] /<sl. dĕdina

datina f. 1. obiceiu fixat: datini strabune; 2. pl. apucaturi: datini bune [Derivat din data care in Banat are sensul de datina adica ceva dat stabilit].

dátina in vest détina in est (vechĭ) dédina f. pl. ĭ (vsl. dĕdina moshtenire infl. de dat. V. deditza. Cp. cu bashtina). Obiceĭ deprindere uz: cum este datina hartzuluĭ (Cost. 1 339).

dátina s. f. g.d. art. dátinii; pl. dátini

dátina s. f. g.d. art. dátinii; pl. dátini

DÁTINA s. 1. fel obicei randuiala traditzie uz uzantza (inv. shi pop.) rand (pop.) data lege (inv. shi reg.) pomana (reg.) oranda (Transilv.) suca (prin Ban.) zacon (inv.) pravila predanie shart tocmeala (turcism inv.) adat. (Ashai ~ din batrani.) 2. v. cutuma.

DATINA s. 1. fel obicei rinduiala traditzie uz uzantza (inv. shi pop.) rind (pop.) data lege (inv. shi reg.) pomana (reg.) orinda (Transilv.) suk (prin Ban.) zacon (inv.) pravila predanie shart tocmeala (turcism inv.) adet. (Ashai ~ din batrini.) 2. (JUR.) consuetudine cutuma obicei traditzie uz uzantza. (Practica consacrata prin ~.)