regula sf [At: FN 117 / V: (irg) rag~ (A: ragula) (inv) ~gola ~gura / Pl: ~li (inv) ~le / E: lat regula fr règle] 1 Norma pe baza careia are loc un proces se desfashoara o activitate sau se produce un fenomen. 2 Lege. 3 Mod de a rezolva o serie de probleme care au anumite caracteristici comune. 4 (Is) ~ de trei Metoda pentru determinarea celei dea patra proportzionale a trei numere date. 5 (Is) ~ de trei simpla Regula (4) de trei in care numerele sunt direct proportzionale. 6 (Is) ~ de trei compusa Regula (3) de trei in care cea dea patra proportzionala se refera la numere care sunt shi ele deduse printro regula de trei. 7 (Rar) Fiecare dintre cele patru operatzii aritmetice elementare. 8 Principiu conducator Si: precept. 9 (Ilav) De ~ In mod obishnuit. 10 (Ivr) Model. 11 (Inv; nob) Iscusintza. 12 (Inv; nob) Infatzishare. 13 (Mai ales in legatura cu verbele „a face” „a pune”) Ordine. 1415 (Iljv) In (sau inv Ia) (buna perfecta) ~ In ordine. 1617 (Ial) Asha cum se cuvine. 1819 (Iljv) In ~ sau in toata ~la (Care este) dupa toate regulile (1). 2021 (Ial) Veritabil. 22 (Inv; ilav) Cu ~ Ordonat. 23 (Rar) Punctualitate. 24 (Rar) Munca. 25 (Pfm) Menstruatzie.

RÉGULA reguli shi regule s. f. 1. Norma pe baza careia se desfashoara o activitate are loc un proces sau se produce un fenomen. V. lege precept. Are shi razboiul regulele lui... k shi duelul. CAMIL PETRESCU U. N. 410. Cine dresat dupe regulele artei. ODOBESCU S. III 19. Perfectzionatusa limba? Statornicitusau regulele ei? NEGRUZZI S. I 339. ◊ Regula de trei = metoda pentru determinarea celei dea patra proportzionale a trei numere date. Parintele Duhu... ne dete la regula de trei tema urmatoare... CREANGA A. 76. Regula de trei simpla = regula de trei in care numerele sint direct proportzionale. Regula de trei compusa = regula de trei in care cea dea patra proportzionala se refera la numere care sint shi ele deduse printro regula de trei. ♦ Principiu conducator linie de conduita obicei. Eu nu miam permis niciodata satzi dau un sfat... Dami voie inainte de a pleca sa ma abat de la aceasta regula. C. PETRESCU C. V. 363. 2. Rinduiala ordine; regularitate. Sa va urcatzi in pod shi sa facetzi regula acolo. PAS Z. I 272. Domitzian ishi incepu slujba cu aceeashi statornicie shi regula k la Bucureshti. BASSARABESCU V. 18. Credeam k adusesem partea mea de imbunatatzire teatrului punind oarecare regula. ALECSANDRI T. II 56. ◊ Loc. adv. De regula = in mod obishnuit de obicei. In (buna) regula = a) in ordine. Uneori in burta shlepurilor in hambarele goale care se tapiseaza cu steaguri shi bandiere se dau baluri marinareshti cu invitatzii in regula. BART E. 331. Gica Elefterescu se duse la geam shi privi afara frecindushi incintat miinile. Totul era in regula. C. PETRESCU C. V. 111. Soarele era la prinzul cel mare shi Irina ashezase toate in buna regula: casa maturata ashternuturile scuturate shi strinse pasarile hranite. BUJOR S. 78. Calabalicul meu... se mai alcatuia shi dintro ghitara veche cu strunele ei in regula de care nu mash fi despartzit niciodata. HOGASH DR. II 46; b) adevarat veritabil asha cum se cuvine dea binelea. In toata regula = adevarat in lege dupa toate regulile. Era clar k hotzii lucrau dupa un plan shi k este la mijloc un complot in toata regula. REBREANU R. II 237. 3. (Popular) Menstruatzie.

RÉGULA s.f. 1. Norma pe baza careia are loc un proces se desfashoara o activitate sau se produce un fenomen; precept. ♦ De regula = in mod obishnuit de obicei. ♦ Principiu linie de conduita lege obicei. 2. Randuiala ordine regularitate. [Pl. li le. / < lat. regula cf. it. regola fr. règle].

RÉGULA s. f. 1. norma pe baza careia are loc un proces se desfashoara o activitate sau se produce un fenomen. ♦ de ~ = in mod obishnuit. 2. principiu conducator linie de conduita precept obicei. 3. randuiala ordine regularitate. (< lat. regula dupa fr. règle)

RÉGULA ~i f. 1) Norma potrivit careia se desfashoara o activitate; precept. 2) mat. Mod de rezolvare a unor probleme. * ~ de trei (simpla shi compusa) metoda pentru determinarea celei dea patra marimi date. 3) Principiu calauzitor; linie de conduita. ~ de politetze. ◊ De ~ in mod obishnuit; de obicei. 4) Ashezare a unor obiecte potrivit unor cerintze. ◊ A face ~ a face ordine. In (buna) ~ asha cum trebuie; in ordine. In toata ~a in conformitate cu legea; in deplina ordine. [G.D. regulii] /<lat. regula fr. regle

regula f. 1. ceeace serva a conduce: regula de purtare; 2. buna ordine: a pune o regula in cheltuieli; 3. prescriptziuni de buna cuviintza: regulele politetzei; 4. exemplu de urmat; 5. principii shi metode ce serva la practica sau invatzarea artelor shtiintzelor etc.; 6. se zice de principalele operatziuni aritmetice (adunare scadere inmultzire shi impartzire).

*régula f. pl. e k virgule maĭ bine de cit ĭ (lat. régula d. régere a dirija. V. rigla ragula dirijez). Modu cum trebuĭe sa lucrezĭ sa facĭ ceva sa te portzĭ: regula de purtare regula de politetza. Ordine disciplina: in aceasta shcoala e mare regula. Principiŭ lege sistema metoda dreptar: dupa toate regulele arteĭ. Statutele unuĭ ordin religios catolic: regula sfintuluĭ Francisc. Aritm. Operatziune mod de a lucra cu numerele: regula adunariĭ scaderiĭ inmultziriĭ shi impartziriĭ. Regula de treĭ. V. treĭ. Cu regula cu rinduĭala in ordine: a lucra cu regula (loc. adj. om cu regula). De regula de obiceĭ de ordinar: acest om se imbata de regula. In regula dea binele realmente: s’aŭ batut in regula (loc. adj. betziv in regula).

régula s. f. g.d. art. régulii; pl. réguli

régula s. f. g.d. art. régulii; pl. réguli

regula pl. reguli

regula li.

RÉGULA s. v. ciclu menstruatzie operatzie period.

RÉGULA s. 1. v. uzantza. 2. v. canon. 3. v. indicatzie. 4. norma precept principiu randuiala (inv.) pravila tocmeala. (~ de viatza.) 5. v. ceremonial. 6. v. precept. 7. v. disciplina. 8. v. ordine. 9. v. randuiala.

regula s. v. CICLU. MENSTRUATZIE. OPERATZIE. PERIOD.

REGULA s. 1. obicei rinduiala tipic uz uzantza (inv.) shart. (Care e ~ in aceste imprejurari?) 2. canon lege norma tipic. (O ~ a artei clasice.) 3. indicatzie prescriptzie (inv.) ustav. (Citeva ~ pentru respectarea...) 4. norma precept principiu rinduiala (inv.) pravila tocmeala. (~ de viatza.) 5. ceremonial ceremonie eticheta protocol ritual rinduiala tipic (rar) rit (inv.) politica. (Conform ~ de la curte...) 6. invatzatura norma precept principiu (pop.) porunca (inv.) marturie porunceala poruncita. (~ morala.) 7. disciplina ordine rinduiala. (Obishnuit cu ~; respectatzi ~.) 8. ordine organizare orinduiala rinduiala (inv.) tocmeala tocmire. (O ~ desavirshita domnea acolo.) 9. ordine rinduiala rost socoteala (inv. shi reg.) soroc. (SHtie ~ lucrurilor.)

Regula ≠ debandada dezordine

régula (regule) s. f. Norma. Var. pl. reguli. Lat. regula (sec. XIX). Este dubletul lui rigla s. f. (linie) din ngr. ῥίγλα (Gáldi 246). Der. regula vb. (a reglementa; a ordona a determina; familiar a pedepsi; Arg. a se copula); regulament s. n. (norma; Arg. copulatzie); regularisi vb. (a regulariza; a corecta a imbunatatzi a pedepsi); regulator s. m. din fr. régulateur; neregulat adj. (iregular; adv. fara nici o regula). Ragula s. f. (clasa casta) cuvint folosit numai de Dosoftei poate un latinism intzeles de el k „ordin”.

RÉGULA s. f. (< lat. régula cf. it. regola dupa fr. règle): norma (v.) lingvistica. In mod obishnuit in limba romana se vorbeshte despre mai multe tipuri de r. lingvistice: r. de despartzire a cuvintelor in silabe r. ortoepice (de pronuntzare corecta) r. ortografice (de folosire corecta a semnelor ortografice shi de scriere corecta a cuvintelor) r. de punctuatzie (de folosire corecta a semnelor de punctuatzie). R. de despartzire a cuvintelor in silabe sunt r. obligatorii fixate prin uz de care tzin seama (sau de care ar trebui sa tzina seama) vorbitorii limbii noastre in folosirea cuvintelor. Cele mai importante dintre aceste r. sunt: a) o consoana ashezata intre doua vocale formeaza intotdeauna silaba cu vocala urmatoare: calamitate bucurie etc.; b) doua trei sau patru consoane ashezate intre doua vocale formeaza silabe diferite: prima consoana trece de obicei la prima silaba iar celelalte consoane trec de obicei la silaba urmatoare k in cuvintele activ astazi multe poarta aspru dintre industrie noastre; monstru etc.; c) doua vocale succesive (in hiat care nu formeaza diftong) trec in silabe diferite: prima vocala trece la prima silaba iar cealalta vocala la silaba urmatoare k in cuvintele cereale duet feerie fiintza poezie zoologie etc.; d) o semivocala shi o vocala sau doua semivocale shi o vocala din cadrul unui diftong sau triftong intra toate in aceeashi silaba: tzeava piatra ieftin ciorchine leorpai paine moara roua ziua leoarca veneau suiau taiai etc.; e) grupurile consonantice bl br cl cr dl dr fl fr gl gr pl pr tl tr vl vr raman in aceeashi silaba: tabla abraziv declam lacrima Codlea codru aflase refren isoglosa agrar poplin ceaprazar batlan retras evlavie livrea etc.; f) grupurile consonantice ct ctz pt precedate de consoane se despart trecand prima la silaba dinainte iar a doua la silaba urmatoare: punctuatzie functzie somptuos etc.; g) cuvintele compuse cu componentele sudate se despart in silabe tzinanduse seama de aceste componente: atotshtiutor (< a + tot + shtiutor) binevenit (< bine + venit) dreptunghi (< drept + unghi) niciodata (< nici + o + data) oricand (< ori + cand) portaltói (< port + altoi) scurtcircuit (< scurt + circuit) etc.; h) cuvintele derivate cu prefixe sau cuvintele imprumutate compuse cu structura analizabila in limba romana se despart in silabe tzinanduse seama de existentza elementelor componente: destainui (< des + tainui) nestabil (< ne + stabil) neshtiutor (< ne + shtiutor) dezarticula (< dez + articula) inegal (< in + egal) inadecvat (< in + adecvat) inoperant (< in + operant) inuman (< in + uman) prescrie (< pre + scrie) etc. R. ortoepice sunt r. de pronuntzare corecta a sunetelor shi a cuvintelor din limba. Cele mai importante dintre acestea pentru limba romana sunt in aceiashi timp shi r. ortografice. Astfel: 1) dupa j shi sh se pronuntza shi se scrie a nu ea in cuvintele coaja jale tanjala coshar shapte usha etc.; 2) dupa j shi sh se pronuntza shi se scrie ea nu a in sufixele ean eala shi eatza ale substantivelor doljean prajeala ieshean gresheala rosheatza etc.; 3) dupa j shi sh se pronuntza shi se scrie a nu e in cuvintele plaja straja uriasha fruntasha etc. in substantivele shi adjectivele derivate infricoshator crucishator ingrashamant etc. in formele verbale protejam angajam infatzisham imbratzisham etc. in pluralele substantivelor de origine infinitivala angajari infatzishari imbratzishari etc.; tot a nu e se pronuntza shi se scrie in formele verbale acopar acopera sufar sufera dadeam sa aiba etc.; 4) dupa consoanele j shi sh se pronuntza shi se scrie e nu a in radacina cuvintelor jecmani jelanie jelui inshela shedea shes etc.; 5) se pronuntza shi se scrie e nu i in finalul elementului de compunere ante: antepenultim antevorbitor antemeridian antebelic etc.; 6) dupa consoanele j shi sh se pronuntza shi se scrie i nu i in gerunziile verbelor de conjugarea I angajand degajand infatzishand ingroshand etc.; tot cu i shi nu cu i se pronuntza shi se scrie in gerunziul verbului a crea: creand shi la inceputul substantivului intreprindere; 7) in neologisme e initzial sau e in hiat la inceput de silaba se pronuntza shi se scrie e nu ie: ecran ecuator epoca era eroism evident examen explozie etc. aeroport alee poem agreez creez etc.; 8) e final din sufixul lexical etze se pronuntza shi se scrie e nu a in substantivele batranetze frumusetze tineretze etc.; 9) e accentuat inaintea unei silabe cu vocala e se pronuntza shi se scrie e nu ea: crede vede verde etc.; 10) dupa j r s sh tz shi z vocala e se pronuntza shi de scrie e nu a in cuvintele jertfa reushita matase shed tzepi zece etc.; 11) dupa consoanele j s sh tz shi z shi dupa grupul consonantic st se pronuntza shi se scrie i nu i in radacina cuvintelor jir singur mashina subtzire zile stinge etc.; tot i nu i se pronuntza shi se scrie in cuvintele imbold incarna intitula etc.; 12) se pronuntza shi se scrie e nu a in prepozitziile catre de shi pe; i nu i in prepozitziile din dintre dintru dinspre etc.; i nu a in prepozitzia pana; a nu e in prepozitzia dupa; 13) se pronuntza shi se scrie i final in pronumele demonstrative de identitate acelashi aceeashi aceiashi aceleashi; in pronumele de intarire insushi insashi inshishi inseshi shi in adverbele iarashi shi totushi; 14) se pronuntza shi se scrie i nu e in sufixul atic din adjectivele indemanatic primavaratic tomnatic varatic etc. shi in prima silaba a adjectivului distructiv; 15) se pronuntza shi se scrie i nu a in sufixele verbelor derivate din onomatopee care au pe i in radacina: bajbai carai dardai gagai harai marai parai scartzai tarai vajai etc.; 16) se pronuntza shi se scrie o nu oa in singularele baroca echivoca pedagoga etc. in numeralele doua shi noua in pronumele noua shi voua shi in formele substantivale roua shi oua; 17) se pronuntza shi se scrie ae nu aie in cuvintele aer shi faeton shi in derivatele primului: aerian aerisi aerodrom aeroport etc.; 18) se pronuntza shi se scrie ea nu eia in cuvintele crea creare creatzie recrea recreatzie agrea agreabil impermeabil etc.; 19) se pronuntza shi se scrie ee nu eie in cuvintele alee epopee idee; licee orhidee; agreez creez etc.; 20) se pronuntza shi se scrie ie nu i in formele verbale scriem scrietzi sa scriem sa scrietzi a scrie; 21) se pronuntza shi se scrie i nu i in cuvintele conshtiintza conshtiincios conshtiinciozitate fiind fiindca fiintza shtiintza etc.; 22) se pronuntza shi se scrie oe nu oie in cuvintele poem poezie poet etc.; 23) se pronuntza shi se scrie oo nu o in cuvintele alcool cooperator cooperativa zoologie zootehnie etc.; 24) se pronuntza shi se scrie ue nu uie in cuvintele duel duet menuet perpetuez accentuez etc.; 25) se pronuntza shi se scrie ia nu ea dupa b p m f shi v in cuvintele biata piatra piatza amiaza fiare viatza etc.; se pronuntza shi se scrie la fel shi in cuvintele aceshtia atatzia aceia aceiashi; 26) se pronuntza shi se scrie ea nu a dupa s tz shi z in cuvintele seama seara seaca tzeapa tzeapan zeama imbulzeala etc. shi ea nu ia in femininele pronominale aceea shi aceeashi; 27) se pronuntza shi se scrie ie nu e in cuvintele miel miere miercuri fiere fierbe piere piept pierde vietzi etc. 28) se pronuntza shi se scrie i nu ai in cuvintele caine maine paine shi i nu ai in numeralul ordinal intai; 29) se pronuntza shi se scrie ua nu o in numeralele doua shi noua in pronumele personale noua shi voua in adjectivul noua in substantivele piua roua shi ziua shi in verbul ploua; 30) se pronuntza shi se scrie b nu v in numele lunilor decembrie februarie septembrie octombrie shi noiembrie; 31) se pronuntza č shi se scrie c nu tz in cuvintele cifra cilindru ciment civil lucerna viciu etc.; 32) se pronuntza d shi se scrie d nu z in formele verbale aprind sa aprind ard sa arda aud sa auda cad sa cada etc.; 33) se pronuntza shi se scrie h nu se omite in cuvintele hegemon hibrid hidrogen hipodrom hotel etc.; nu se pronuntza shi nu se scrie h in cuvintele coerent umor etc.; 34) se pronuntza shi se scrie j nu giu in cuvintele imprumutate din limba franceza formate cu sufixul aj: filaj dresaj personaj peisaj anturaj etc.; se pronuntza shi se scrie giu nu j in neologismele cortegiu naufragiu ravagiu etc.; 35) se pronuntza shi se scrie n nu i (ie) in formele verbale raman sa ramana spun sa spuna tzin sa tzina etc.; 36) se pronuntza shi se scrie r nu i (ie) in formele verbale cer ceri sa ceara pier pieri sa piara sar sari sa sara etc.; 37) se pronuntza shi se scrie s nu z in neologismele terminate in asm shi ism shi in derivatele lor: marasm plasma pleonasm sarcasm prisma; de asemenea in cuvintele imprumutate din franceza formate cu sufixul ism: parnasianism socialism structuralism etc. shi in neologismele chermesa premisa sesiune etc.; 38) se pronuntza shi se scrie s nu sh in cuvintele deschide deschis fisa scena schimba stand stofa etc.; 39) se pronuntza shi se scrie sh nu j inainte de n in cuvintele obishnuit pashnic strashnic veshnic etc.; 40) se pronuntza cs nu s shi se scrie x in cuvintele expeditiv expeditzie experientza exploatare explozie etc. iar csh nu cs in pluralele ficshi shi ortodocshi; 41) se pronuntza gz nu s sau z shi se scrie x in cuvintele exact exactitate examen exemplu etc.; 42) se pronuntza shi se scrie cv nu cu in cuvintele adecvat cvartet etc.; 43) se pronuntza shi se scrie nn nu n in derivatele cu prefixul in cand cuvintele de baza incep cu n: innegrí innodá innoí innopta etc.; 44) se pronuntza shi se scrie n nu nn in cuvintele inabushi inota ineca; 45) se pronuntza shi se scrie r in prepozitziile prin shi printre; 46) se pronuntza shi se scrie z nu j in pluralele brazi chinezi cruzi francezi etc. shi in singularul dezghetzat; 47) se pronuntza shi se scrie z nu s in prefixele dez shi raz din cuvintele dezamagi dezaproba dezechilibru dezbraca dezdoi dezgoli dezlega dezmintzi deznoda dezradacina; razbate razbuna razgandi etc.; 48) se pronuntza shi se scrie v nu vr in formele verbale voi voiesc voieshti voieshte voim voitzi voiesc voiam voisem am voit etc.; 49) se pronuntza shi se scrie corupt nu: conrupt; se nu: sa (in: se duce); strain nu strein sau strin etc.

REGULA DE CIRCULATZIE norma avand caracter general sau special obligatoriu in desfashurarea activitatzii de zbor in deplina sigurantza. Regulile de circulatzie aeriana privesc incrucisharile depashirile zborurile la acelashi nivel patrularile la panta prioritatzile la aterizare etc. Regula de circulatzie pe aerodrom vizeaza deplasarile peste pistele de decolareaterizare caile de rulaj etc.

regula octavei (fr. règle de l’octave; it. regola dell’ottava) procedeu de armonizare* ce reuneshte intro serie de acorduri* mai ales functziile* de tonica* shi de dominanta* pe scheletul unei game* majore* in urcare shi coborare (exista shi o serie minori*). Inventata de catre theorbistul Maltot angajat al Operei din Paris r. avea drept scop realizarea aproape mecanica de catre acompaniatori a bashilor (III 1) sumar sau chiar deloc cifratzi*.

REGÚLA (< lat.) s. f. 1. Norma lege dupa care se desfashoara ceva; precept. ◊ R. celor trei unitatzi = un principiu fundamental al teatrului in clasicism potrivit caruia actziunea piesei trebuie concentrata intrun subiect principal unic (unitatea de actziune) evenimentele desfashuranduse intrun rastimp de 24 de ore (unitatea de timp) shi in acelashi loc (unitatea de loc). Existenta inca in „Poetica” lui Aristotel cerintza unitatzii de actziune shi de timp este intregita in timpul Renashterii cu ideea unitatzii de loc formulata de Gian Giorgio Trissino in Pen. Italica de Ben Johnson in Anglia de Cervantes shi Tirso de Molina in Spania de P. Ronsard Joachim du Bellay J.C. Scaliger in Frantza. Aplicata riguros pentru prima data de Jean Mairet in pastorala („Silvanire”) shi in tragedia clasica („Sophonisbe”) ea a fost sustzinuta de J. Chapelain G. de Scudery abatele Fr. d’Aubignac shi sa impus indeosebi in teatrul francez al sec. 1718 dupa ce Boileau a canonizato in „Arta poetica” fiind apoi abandonata o data cu aparitzia romantismului. Regula de aur = maxima intalnita in aproape toate sistemele religioase shi etice: „Poartate cu ceilaltzi asha cum ai vrea k ei sa se poarte cu tine”. 2. Mod de a rezolva o serie de probleme care au anumite caracteristici comune. ◊ Regula de trei compusa = r. care determina valoarea unei marimi depinzand direct sau invers proportzional de alte marimi. Regula de trei simpla = r. care determina valoarea unei marimi direct sau invers proportzionale cu o lata marime atunci cand se cunosc doua valori ale uneia dintre marimi shi o valoare a celeilalte marimi. 3. (CHIM.) Regula lui Hund = r. conform careia completarea cu electroni a orbitalilor cu energie egala dintrun substrat se realizeaza prin ocuparea fiecarui orbital mai intai de catre un singur electron shi numai dupa aceea are loc ocuparea fiecarui orbital cu cate doi electroni. 4. Randuiala ordine; regularitate. ◊ Loc. De regula = in mod obishnuit de obicei.

NULLA REGULA SINE EXCEPTIONE (lat.) nici o regula fara exceptzie Initzial adagiu din dreptul roman. Astazi aceste cuvinte au un sens mai general: realitatea este prea bogata shi contradictorie pentru k sa poata fi supusa unor catalogari sau incadrata in formule rigide.