crapatura sf [At: ANON. CAR. / V: crep~ / Pl: ~ri / E: lat crepatura] 1 Deschizatura. 2 Plesnitura. 3 Sapatura. 4 Spatziu ingust intre o usha o fereastra etc. (intredeschisa) shi tocul respectiv.

CRAPATÚRA crapaturi s. f. 1. Despicatura deschizatura plesnitura prelungita shi ingusta pe suprafatza sau in masa unui corp solid (care a crapat); spartura fisura. V. gaura. Vintul se furisha printre crapaturi printre shindrile pe hornuri. DUMITRIU V. L. 55. Era pe o zi senina shi soarele lumina cuprinsul intunecat al morii patrunzind prin crapaturi in suluri de raze. ANGHELIOSIF C. L. 26. [Musca] se ascunse intro crapatura de grinda de la tavanul casei. ISPIRESCU L. 221. ♦ Rana ushoara subtzire shi ingusta formata prin plesnirea pielii; plesnitura a unui os. 2. (De obicei cu determinari in genitiv) Spatziu ingust format intre o usha o poarta o fereastra etc. putzin deschisa shi tocul ei; intredescbidere. Sta ingramadit in usha dubei cu ochii lipitzi de crapatura carel lega de soare shi viatza de afara. SAHIA N. 86. Uitinduse pe furish pe crapatura ushii vazu cum din capacul oalei sari o fata. ISPIRESCU L. 364. Prin crapatura ushii vine vint sagetator. PANN P. V. III 35.

CRAPATÚRA ~i f. 1) Plesnitura ingusta; fisura. 2) Spatziu ingust intre o fereastra sau o usha shi tocul ei. /<lat. crepatura

crapatura f. deschizatura lunguiatza ce face un lucru cand crapa: crapatura copaciului.

crapatúra f. pl. ĭ. Loc crapat apertura: crapaturile pamintuluĭ cind e seceta.

crapatúra s. f. g.d. art. crapatúrii; pl. crapatúri

crapatúra s. f. g.d. art. crapatúrii; pl. crapatúri

crapatura ri.

CRAPATÚRA s. 1. v. spartura. 2. v. despicatura. 3. v. intredeschizatura. 4. cascatura. (O mica ~ in perete.) 5. v. fanta.

CRAPATURA s. 1. ciobitura ciocnitura fisura plesnitura spartura. (~ a unui vas.) 2. despicatura spintecatura taietura. (~ la pantaloni.) 3. intredeschidere intredeschizatura. (Prin ~ ushii...) 4. cascatura. (O mica ~ in perete.) 5. (TEHN.) fanta.

crapaturi de contractzie (engl.= desication craks) forme caracteristice unui sediment pelitic exondat shi supus unui proces rapid de uscare; prin contractzia sedimentului k urmare a evaporarii apei la supr. sa apare o retzea de crapaturi cu forme poligonale (de unde shi denumirea de c.) ortogonale shi mai rar hexagonale shi circulare. C.c. se individualizeaza la interfatza sediment aer sub forma unor shantzuri centimetrice cu tendintza de inchidere in profunzime. Asemenea structuri indica perioade secetoase. O forma particulara a c.c. o reprezinta c. de uscare. Sin. septarii.

crapatura crapaturi s. f. (eufem.) vulva; vagin.