13 definitzii pentru conduita
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CONDUÍTA conduite s. f. 1. Fel de a se purta comportare; maniera. 2. Comportament. Din fr. conduite.
CONDUÍTA conduite s. f. 1. Fel de a se purta comportare; maniera. 2. Comportament. Din fr. conduite.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
conduíta sf [At: G. M. ZAMFIRESCU Sf. M. N. II 191 / P: ~dui~ / Pl: ~te / E: fr conduite] 1 Comportament. 2 (Is) Linie de ~ Statornicie in comportare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CONDUÍTA conduite s. f. Purtate fel de a se purta atitudine in societate deprinderi morale. Elevul are o buna conduita in shcoala a Maro probabil regreta conduita avuta fatza de SHalomia. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 191. ◊ Linie de conduita = norma de purtare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CONDUÍTA s.f. Comportare atitudine (in societate in viatza). [Pron. dui. / < fr. conduite cf. rus. konduita].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CONDUÍTA s. f. fel de a se purta comportare; maniera; comportament. (< fr. conduite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CONDUÍTA ~e f. Mod de a se purta; maniera; comportament; tzinuta. [Sil. dui] /<fr. conduite
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
conduita f. modul de a se conduce purtare.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*conduíta f. pl. e (rus. pol. konduita d. fr. conduite). Barb. Purtare atitudine (maĭ ales a elevilor la shcoala).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
conduíta s. f. g.d. art. condúitei; pl. conduíte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
conduíta s. f. pl. conduíte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
conduita.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CONDUÍTA s. 1. comportament comportare purtare (rar) purtat (pop.) port purtatura (prin Olt.) sabash (Olt.) umblet (inv.) petrecere politie. (Are o ~ necorespunzatoare.) 2. v. comportare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CONDUITA s. 1. comportament comportare purtare (rar) purtat (pop.) port purtatura (prin Olt.) sabash (Olt.) umblet (inv.) petrecere politie. (Are o ~ necorespunzatoare.) 2. apucatura comportament comportare deprindere maniere (pl.) moravuri (pl.) naravuri (pl.) obiceiuri (pl.) purtare (pop.) moda (Transilv.) pont (inv.) duh (turcism inv.) talim. (Ce inseamna ~ asta?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
conduita, conduitesubstantiv feminin
- 1. Fel de a se purta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: atitudine comportare maniera purtare
- Elevul are o buna conduita in shcoala DLRLC
- Maro probabil regreta conduita avuta fatza de Salomia. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 191. DLRLC
- 1.1. Linie de conduita = norma de purtare. DLRLC
-
- 2. Comportament, tzinuta. DEX '09 DEX '98sinonime: comportament tzinuta
etimologie:
- conduite DEX '09 DEX '98 DN