CHEMÁ chem vb. I I. Tranz. 1. A striga a comunica cuiva sa vina aproape sau intrun anumit loc. 2. A pofti a indemna (in mod oficial) pe cineva sa participe la o actziune la un fapt etc.; a solicita a apela la... ♦ (Poetic) A evoca. 3. A ordona a impune cuiva (in mod oficial) sa se prezinte intrun anumit loc. ◊ Expr. A chema la ordine = a cere a soma sa respecte anumite reguli de disciplina linishte etc. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a incorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. II. Refl. (impers.) A avea numele... a se numi; a insemna a se zice a se socoti. ◊ Expr. Se cheama k... = insemneaza k... vrea sa zica. Lat. clamare.

chemá [At: COD. VOR. 57/5 / V: (inv) cl~ (inv) chiemá / Pzi: chem / E: ml clamo are] 12 vi A striga (tare). 3 vi A da alarma (strigand dupa ajutor). 4 vt A invita pe cineva sa vina pronuntzandui cu glas tare numele. 5 vt A spune cuiva pe nume Si: a tutui. 6 vi (Spc; in limba veche cateodata urmat de pp catre) A ruga pe cineva sa vina intrajutor. 78 vi A invoca sau a implora ajutorul cuiva. 9 vi (Jur; construit cu acuzativul fara pp) A face apel la instantza competenta Si: a alerga. 1011 vi (Pex) A invita pe (sau prin) cineva sa vina sau sa aduca. 12 vt A invita pe cineva (la masa la o petrecere la un ospatz la nunta). 13 vt (Pex) A invita mai multe persoane o multzime la o adunare Si: a convoca. 14 vt (Inv) A ~ Camerele A convoca parlamentul. 15 vt (Ie) A ~ sub drapel (sau sub arme) A da ordin de prezentare la armata. 16 vt (Spc; inv; uneori complinit de fatza) A invita pe cineva sa se prezinte la judecata Si: a cita (inv) a soroci. 17 vt (Pan) Ai face cuiva semn sa vina. 18 vt A distinge o persoana (sau un lucru) printrun cuvant care il desemneaza individual Si: a numi. 19 vt A numi pe cineva cu un calificativ. 20 vt A numi pe cineva intro slujba. 21 vt A da cuiva o insarcinare. 22 A desemna pe cineva sa faca un lucru. 23 vt (Inv; ie) A ~ in leafa A angaja cu leafa (soldatzi mercenari). 24 vt (Fig) A indemna pe cineva sa apuce pe o cale. 25 vr (Asr) Ashi lua numele Si: a se numi. 26 vr (Irg) A se zice. 27 vr A simboliza. 2829 vtr A (se) considera. 30 vr A se atribui cuiva ceva. 31 vr A fi al cuiva. 32 vr (Fam; ie) Cum se cheama sau sar chema Cum sar zice. 33 vr (Fam; ie) Se ~ vorba k... Se zice k... 34 vt A indemna (in mod oficial) pe cineva sa participe la o actziune la un fapt Si: a solicita a apela (la)... 35 vt (Poetic) A evoca. 36 vt A ordona cuiva sa se prezinte intrun loc. 37 vt (Ie) A ~ la ordine A soma sa respecte anumite reguli de disciplina linishte etc.

CHEMÁ chem vb. I. I. Tranz. 1. A spune a striga a comunica cuiva sa vina aproape sau intrun anumit loc. 2. A pofti a indemna (in mod oficial) pe cineva sa participe la o actziune la un fapt; a solicita a apela la... ♦ (Poetic) A evoca. 3. A ordona a impune cuiva (in mod oficial) sa se prezinte intrun anumit loc. ♦ Expr. A chema la ordine = a cere a soma sa respecte anumite reguli de disciplina linishte etc. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a incorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. II. Refl. (impers.) A avea numele... a se numi; a insemna a se zice a se socoti. ♦ Expr. Se cheama k... = insemneaza k... vrea sa zica. Lat. clamare.

CHEMÁ chem vb. I. I. Tranz. 1. A spune cuiva sa se apropie a invita pe cineva (adesea rostindui numele sau intrebuintzind o interjectzie un gest etc.) sa vina aproape (sau intrun loc anumit). Fratemeu o cheama pe mama. STANCU D. 313. Duduca Leona... a chemat cu dragoste prefacuta pe Coltzun. SADOVEANU N. F. 35 Intro zi capra cheama iezii de peafara shi le zice... CREANGA P. 19. Ma chemi dragutza? Iatamas. ALECSANDRI T. 263. SHi striga seara pe luna: Hai mindra la apa buna! SHi ma cheama dimineatza: Hai mindro detzi spala fatza! JARNÍKBIRSEANU D. 49. ◊ Fig. Sint suflet blestemat. Intimplarile ma cheama unde miroase a singe shi a praf de pushca. SADOVEANU O. I 422. ◊ (Complinit prin «pe nume») Pleaca gura la urechei blind pe nume el o cheama. EMINESCU O. I 84. Atunci Ileana Simziana... le chema pe nume. ISPIRESCU L. 28. ◊ Refl. reciproc. (Poetic) Paseri marunte stropite cu felurite colori se chemau de pe virfuri de nuielushe mladioase. SADOVEANU O. III 355. ◊ Intranz. O pasarica cu pieptul caramiziu chema de citeva ori pe o ramura cu viers subtzire apoi se mistui in desishul de alun. SADOVEANU O. IV 486. 2. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. «la») A pofti sa participe la o actziune Ia un eveniment etc.; a solicita a apela la... a ruga. Ipate se trezeshte intro zi cu socrusau k vine shil cheama la nunta unui frate al femeii sale. CREANGA P. 169. Tatal meu... chema pre nashumeu Pacala ma incredintza lui shi apoi muri. NEGRUZZI S. I 247. ♦ A striga. Curind avetzi sa ma plingetzi; in van avetzi sa ma chematzi; de unde moi duce nu ma mai intorc. SADOVEANU N. F. 7. ♦ A indemna a mobiliza la o actziune comuna. In cinstea zilei de 1 Mai colectivul nostru de munca a chemat la intrecere celelalte colective. ▭ Partidul cheama pe muncitori tehnicieni shi ingineri sa se preocupe necontenit de ridicarea productivitatzii muncii shi de reducerea pretzului de cost. GHEORGHIUDEJ I. DEM. 20. Va chem sa luptam. Va chem salipitzi glasul deal meu. Va chem sa maritzi puterea deasalt a fortzelor pacii. BANUSH B. 110. ♦ (Poetic) A evoca. Prindeau totzi a vorbi de trecutul prapadit in negura de singe chemau umbrele vitejilor shi in pacea luncilor in rumeneala flacarilor se inchegau shi luau zbor legendele strabunilor. SADOVEANU O. I 129. 3. A ordona a impune cuiva sa se prezinte intrun anumit loc in fatza unei autoritatzi (pentru a indeplini o obligatzie). ◊ Expr. A chema in judecata = a cita in justitzie. A chema la ordine = a cere sa se respecte disciplina shi linishtea. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a incorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. 4. Fig. A scoate a aduce. Adori Frumosul?... Nul cata prin nori: Invatza tu del cheama la lumina. TOMA C. V. 174. II. 1. Tranz. unipers. A se numi a avea numele... O cheama Agripina pe nevastamea. STANCU257. Sa shtii k ma cheama FatFrumos. CREANGA P. 88. Deacum inainte sa shtii k te cheama HarapAlb aista tzii numele. CREANGA P. 207. Cum te cheama mai copile? K pe tatal meu Calin. EMINESCU O. I 84. Minciuna... Nu ma cheama nici Pirlea nici Lacusta... ma cheama Pepelea. ALECSANDRI T. 397. ◊ Refl. pas. Ce fel de vorbai asta tata... la dta urshii se cheama gaini? CREANGA P. 188. La noi ea se cheama... cum se va fi chemind?... SHtiu desigur k in judetzele de munte ale Moldovei... poarta numele de ierunci. ODOBESCU S. III 33. ◊ Refl. insa eu am bani shi minte Caci ma chem jupin Arvinte. ALECSANDRI T. 317. Eu ma chem acum Leonte Dianeu sau Leonachi Dianeu. BUDAIDELEANU TZ. 66. 2. Refl. impers. (Familiar) A insemna a se zice a se socoti a se intzelege a considera. K sa nu se cheme k a murit la pushcaria lor calaii lau trimis [pe C. Frimu] la spital. PAS Z. IV 115. Ho ma! ce va este? zise Zaharia sarind k un vultur intre dinshii. Casa de oameni de treaba se cheama asta? CREANGA A. 113. ◊ Expr. Se cheama k... = e vorba k... vrea sa zica doar. Apoi sami datzi tohoarca opinci shi caciula k deacu se cheama k vine iarna. SADOVEANU B. 24.

CHEMÁ chem vb. I. I. Tranz. 1. A spune a striga a comunica cuiva sa vina aproape sau intrun anumit loc. 2. A pofti a indemna (in mod oficial) sa participe la o actziune la un fapt; a solicita a apela la... ♦ (Poetic) A evoca. 3. A ordona a impune cuiva (in mod oficial) sa se prezinte intrun anumit loc. ◊ Expr. A chema la ordine = a cere sa se respecte disciplina shi linishtea. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a incorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. A chema in judecata = a cita in fatza justitziei. II. 1. Tranz. unipers. shi refl. A se numi a avea numele... 2. Refl. impers. (Fam.) A insemna a se zice a se socoti. ◊ Expr. Se cheama k... = e vorba k... vrea sa zica. Lat. clamare.

A CHEMÁ chem tranz. 1) A cere sa vina mai aproape sau undeva (rostind numele celui poftit). 2) A impune (in mod oficial) sa se prezinte intrun anumit loc. ◊ ~ la ordine a cere respectarea disciplinei. 3) (persoane colectivitatzi) A determina printro chemare (sa efectueze o actziune). ◊ ~ sub arme (sau sub drapel) a mobiliza. 4) (fapte evenimente din trecut) A aduce in memorie; a evoca. /<lat. clamare

A SE CHEMÁ ma chem intranz. A purta un nume; a se numi. /<lat. clamare

CHEMA vb. (Trans. SV) A striga. Cu glasul mieu catra Domnul chemai. PS. SEC. XVIII 57^v. Etimologie: lat. clamare.

chemà v. 1. a face sa vie cu ajutorii vocii sau prin alt semn: a chema intr’a jutor; 2. a striga pe nume; 3. a cita in justitzie: a fost chemat k martor; 4. a invita: m’a chemat acasa; 5. a invoca a revoca; 6. a avea numele de: se cheama Ioan; 7. Mold. a se zice a se pretinde: ma chem k sunt bogat. [Lat CLAMARE].

chem a á v. tr. (vrom. chĭem d. lat. clamare; it. chiamare pv. clamar vfr. claimer sp. chamar. Chem chemĭ cheama; sa chem sa chemĭ sa cheme. Chĭama e arhaizm. Cp. cu geama teama pleaca d. gem tem plec. V. aclam). Strig spun saŭ fac semn sa vina: a chema in ajutor. Citez: a chema in (saŭ la) judecata. Invit: a chema la masa. Invoc: a chema pe Dumnezeŭ. Evoc: a chema umbrele mortzilor. Convoc: a chema membriĭ uneĭ societatzĭ. Ma cheama v. impers. Ma numesc: ma cheama Aŭgúst.

chemá (a ~) vb. ind. prez. 3 cheáma; conj. prez. 3 sa chéme

chemá vb. ind. prez. 1 sg. chem 3 sg. shi pl. cheáma; conj. prez. 3 sg. shi pl. chéme

chema (ind. prez. 3 sg. shi 3 pl. cheama)

cheama (v. chema)

chem chiama 3 cheme 3 conj.

CHEMÁ vb. 1. a invita a pofti. (Ia ~ sa mearga la el.) 2. a convoca a invita (inv. in Transilv. shi Ban.) a conchema. (Ia ~ la politzie.) 3. v. solicita. 4. v. provoca. 5. v. cita. 6. v. actziona. 7. v. evoca. 8. v. supranumi. 9. a se numi (inv. shi pop.) a striga (pop.) ai spune ai zice (inv.) a se porecli. ( Cum te ~? Gheorghe!) 10. a se numi a se spune a se zice (inv.) a se pomeni. (Cum se ~ pe la voi aceasta floare?)

CHEMÁ vb. v. striga tzipa urla zbiera.

chema vb. v. STRIGA. TZIPA. URLA. ZBIERA.

CHEMA vb. 1. a invita a pofti. (Ia ~ sa mearga la el.) 2. a convoca a invita (inv. in Transilv. shi Ban.) a conchema. (Ia ~ la directzie la militzie etc.) 3. a solicita. (Il ~ la o actziune de amploare.) 4. a invita a provoca (inv.) a provocarisi. (Il ~ la lupta.) 5. (JUR.) a cita a invita (inv. in Transilv.) a soroci. (La ~ in fatza instantzei.) 6. (JUR.) a actziona. (La ~ in judecata.) 7. a evoca a reaminti a rechema a redeshtepta. (~ ceva in memorie.) 8. a boteza a denumi a intitula a numi a porecli a spune a supranumi (inv. shi reg.) a numara (inv.) a grai a nomina a numeni a titlui. (Pentru vitejia lui lau ~ „Bravul”.) 9. a se numi (inv. shi pop.) a striga (pop.) ai spune ai zice (inv.) a se porecli. ( Cum te ~? Gheorghe!) 10. a se numi a se spune a se zice (inv.) a se pomeni. (Cum se ~ pe la voi aceasta floare?)

A chema ≠ a alunga

chemá (chém chemát) vb. 1. A striga. 2. A implora a solicita. 3. A invite a pofti. 4. A cita a convoca. 5. A evoca ashi aminti. 6. A numi a angaja a recruta a incorpora. 7. A conduce a indrepta. 8. (Pasiv) A avea misiunea sau vocatzia de a face ceva a fi nascut pentru ceva. 9. (Refl.) A se numi. 10. A trece drept a avea reputatzia de. 11. (Refl. impers.) A se zice a se socoti. Mr. (a)cl’em cl’imare megl. istr. cl’em. Lat. clamāre (Diez I 124; Pushcariu 353; CandreaDens. 329; REW 1961; DAR); cf. it. chiamare prov. cat. clamar v. fr. clamer sp. llamar port. chamar. Pentru evolutzia lui a › e cf. Densusianu GS II 391 shi III 451; shi Pushcariu Dacor. V 790. Der. chemare s. f. (actziunea de a chema; apel; invitatzie; convocare; vocatzie misiune); chemator adj. (care cheama care invita; frapant); chemator s. m. (la nuntzile populare persoana care organizeaza petrecerea); nechemat adj. (care nu are vocatzie inapt); rechema vb. (a revoca un diplomat in functzie) pe baza fr. rappeler.

VIVOS VOCO MORTUOS PLANGO FULGURA FRANGO (lat.) chem pe cei vii plang pe cei mortzi frang fulgerele Schiller „Das Lied von der Glocke”.

a chema la castane expr. a chema un subaltern la ordin.

a chema salvarea expr. (glum. friz.) a incerca sa opreasca sangele dintro taietura cu creion de alaun.