BUCÁTA (I) bucatzi (II) bucate s. f. I. 1. Parte taiata rupta desfacuta dintrun corp solid dintrun intreg; fragment darab. ♦ (Determinat prin „de drum” „de cale” sau presupunand aceasta determinare) Distantza portziune. ♦ (Determinat prin „de vreme” „de timp” sau presupunand aceasta determinare) Interval perioada. ♦ (In limbajul comercial shi in cel industrial) Exemplar piesa parte unitara dintrun ansamblu dintro multzime de obiecte de acelashi fel. ◊ Expr. A vinde (sau a cumpara) cu bucata = a vinde (sau a cumpara) cu amanuntul in detaliu. A plati cu bucata (sau rar bucata) = a plati munca dupa numarul de piese executate; a plati in acord. A face ceva din bucatzi = a confectziona a incropi ceva din partzi sau piese care provin din ansambluri diferite. Om dintro bucata = om integru. 2. Opera (sau fragment unitar) literara sau muzicala de dimensiuni relativ reduse. II. (La pl.) (Feluri de) mancare. ◊ Expr. A face (cuiva) bucata = a face (cuiva) cu intentzie un lucru neplacut un rau ai provoca o incurcatura. ♦ (Pop.) (Recolta de) grane cereale. Lat. buccata.

bucata sf [At: CREANGA P. 6 / Pl: ~catzi (79) ~te / E: lat buccata] 1 Parte delimitata dintrun intreg. 2 (Determinat prin „de drum” „de cale”) Distantza. 3 (D. timp) Interval. 4 (Cmr; ind) Piesa dintrun ansamblu sau dintro serie de obiecte de acelashi fel. 5 (Fig; ie) A face ~catzi A zdrobi (in bataie). 6 (ivr) Piesa (literara muzicala). 7 (Lpl) Feluri de mancare (gatita). 8 (Lpl) Alimente. 9 (Reg; lpl) Cereale. 10 (Reg) Vite. 11 (Reg; pex) Avere (mishcatoare). 12 (Ie) A vinde (cumpara) cu ~ta A vinde (cumpara) in detaliu (cu amanuntul). 13 (Ie) A face ceva din bucatzi A confectziona ceva din piese care provin din ansambluri diferite. 14 (Is) Om dintro ~ Om integru. 15 (ias) Om grosolan. 16 (Pfm; ie) A face cuiva ~ta A provoca cuiva in mod deliberat ceva neplacut un rau.

BUCÁTA (I) bucatzi (II) bucate s. f. I. 1. Parte taiata rupta desfacuta dintrun corp solid dintrun intreg; darab. ♦ (Determinat prin „de drum” „de cale” sau presupunand aceasta determinare) Distantza portziune. ♦ (Determinat prin „de vreme” „de timp” sau presupunand aceasta determinare) Interval perioada. ♦ (In limbajul comercial shi in cel industrial) Exemplar piesa parte unitara dintrun ansamblu dintro multzime de obiecte de acelashi fel. ◊ Expr. A vinde (sau a cumpara) cu bucata = a vinde (sau a cumpara) cu amanuntul in detaliu. A plati cu bucata (sau rar bucata) = a plati munca dupa numarul de piese executate; a plati in acord. A face ceva din bucatzi = a confectziona a incropi ceva din partzi sau piese care provin din ansambluri diferite. Om dintro bucata = om integru. 2. Opera (sau fragment unitar) literara sau muzicala de dimensiuni relativ reduse. II. (La pl.) (Feluri de) mancare. ◊ Expr. A face (cuiva) bucata = a face (cuiva) cu intentzie un lucru neplacut un rau ai provoca o incurcatura. ♦ (Pop.) (Recolta de) grane cereale. Lat. buccata.

BUCÁTA (I) bucatzi (II) bucate s. f. I. 1. Parte taiata sau rupta dintrun corp solid; fragment frantura. ◊ Expr. A face (sau a rupe a taia etc.) bucatzi (sau in bucatzi sau bucatzibucatzi) = a rupe (sau a taia etc.) in particele mici de tot. 2. Parte dintrun intreg considerata k o unitate. O bucata de stofa. ◊ Expr. Om dintro bucata = om cu caracter integru. ♦ Portziune de dimensiuni shi forme determinate dintrun produs fabricat. Bucata de zahar. ♦ Unitate de numarare; exemplar. ◊ Expr. Cu bucata = cu amanuntul. A plati cu bucata = a plati in acord. A face (cuiva) bucata = a crea (cuiva) o incurcatura a face (cuiva) un rau. ♦ (Determinat prin „de drum” „de cale” etc.) Distantza. ♦ (Determinat prin „de timp” „de vreme” etc.) Interval. 3. Opera literara sau muzicala (de proportzii mai reduse). II. (La pl.) 1. (Feluri de) mancare. 2. Cereale grane. 3. (Reg.) Vite. Lat. *buccata.

BUCÁTE s. f. pl. 1. Mincari gatite feluri de mincare. Pentru intiia oara am mincat cele mai minunate bucate cu putintza. SADOVEANU N. F. 72. Sa nu mai maninci din bucatele cetzi fierbe baba. EMINESCU N. 21. Bune bucate!... imi fac cu ochiul... De unde sancep?... A!... de la curcan. ALECSANDRI T. I 394. Numele bucatelor era de ajuns k sami taie apetitul. NEGRUZZI S. I 58. ◊ Lista de bucate = lista care cuprinde felurile de mincari servite la masa. ◊ Fig. (Neobishnuit la sg.) Rea bucatai dragostea: Cine prindea o gusta Nare cap dea o lasa. JARNÍKBIRSEANU D. 8. 2. Cereale grine. (pe cimp sau strinse). La fiecare... belshugul bate Cu bratzelencarcate De poama shi bucate. DESHLIU G. 49. Pastra pe seamai visteria shi turmele shi stogurile de bucate. ODOBESCU S. I 114. 3. (Mold.) Vite (oi boi perei etc.). A pribegit de acolo k shi noi sa tras cu bucatele incoace k shi mosh Dediu din Vinatori shi altzi mocani. CREANGA A. 19. Forma gramaticala: sg. (neobishnuit) bucata.

BUCÁTE f. pl. Feluri de mancare; mancaruri. ◊ Lista de ~ meniu. /<lat. buccata

BUCATE s. f. pl. (Mold.) Vite; avere mobila. A: Cela ce va fi ispravnic vreunui cucon micshor dei va tzinea bucatele pre urma shi dupa moartea parintzilor shi de va lacomi sa ia ceva dentraceale bucate … face greshala cu inshelaciune. PRAV. Sa orinduiasca din pamintul Moldovei loc … de pashunarea bucatelor. PSEUDOAMIRAS. SHi macar k de la o vreme incoace o mai scazuse [dajdea goshtinei] shi altzi domni shi la opt parale de oaie shi la cinci dara foarte se imputzinase aceste bucate din tzara. CANTA apud TDRG; cf. SHAPTE TAINE apud TDRG. // B: cf. INDREPTAREA LEGII. Etimologie: lat. buccata. Cf. agonisita (2) blaga bogatate iosag marha povijie prilej sirmea. substantiv feminin plural

bucate f. pl. 1. mancari gatite pentru masa fierte sau fripte: bucate de dulce de post; 2. grane (in special grau orz secara shi ovas): campul cu bucate. [V. bucata].

bucáte (alimente cereale) (pop.) s. f. pl.

bucáte (mancare cereale) s. f. pl.

BUCÁTA s. 1. crampei fractziune fragment frantura parte portziune sectziune transha (pop.) darab partal (inv. shi reg.) partenie (reg.) jarchina shtuc. (O ~ dintrun tot.) 2. fashie limba petic spranceana. (O ~ de padure.) 3. v. exemplar. 4. v. compozitzie. 5. (la pl.) v. recolta. 6. v. distantza. 7. v. interval.

BUCATA s. 1. crimpei fractziune fragment frintura parte portziune sectziune transha (pop.) darab partal (inv. shi reg.) partenie (reg.) jarchina shtuc. (O ~ dintrun tot.) 2. fishie limba petic sprinceana. (O ~ de padure.) 3. exemplar. (A cumparat doua ~.) 4. compozitzie piesa. (O ~ muzicala.) 5. (la pl.) recolta rod (inv.) vipt. (A strins ~ cimpului.) 6. distantza interval (reg.) postata. (A parcurs o buna ~ din drum.) 7. interval rastimp. (A trecut o buna ~ de timp de cind nu neam vazut.)

BUCÁTE s. pl. v. aliment avere avut avutzie bogatzie bun cereale grane hrana masa mijloace mancare situatzie stare.

bucate s. pl. v. ALIMENT. AVERE. AVUT. AVUTZIE. BOGATZIE. BUN. CEREALE. GRINE. HRANA. MASA. MIJLOACE. MINCARE. SITUATZIE. STARE.

bucáta (tzi) s. f. 1. Parte taiata desprinsa dintrun intreg; darab. 2. Mincare fel de mincare. 3. Alimente hrana. 4. (Pl.) Cereale recolta griu. 5. (Inv. Mold.) Avere avut bogatzie. 6. (Arg.) Bilet de o suta de lei. 7. (Arg.) Hotzie operatzie organizata de mai multzi din banda. 8. (Arg.) Mishcare greshita. Mr. bucata. Lat. bŭccata (Pushcariu 227; REW 1358; CandreaDens. 191; DAR); cf. it. boccata fr. bouchée prov. sp. port. bocado totzi cu acceptzia etimologica de „bucata care se pune dintro data”; cf. shi it. boccone de unde sb. bokun „bucata”. Asupra semantismului cf. DAR. Lahovary 318 crede k sensul de „cereale” este anterior epocii indoeuropene. Pl. este bucate pentru sensurile 25. Cf. shi buca imbuca. Der. bucatar s. m. (barbat care are meseria de a gati mincare); bucatareasa bucataritza s. f. (femeie care are meseria de a gati mincare); bucatarie s. f. (camera in care se gateshte mincarea); bucatzi imbucatzi vb. (a face bucatzi); imbucaturi vb. (a face bucatzi de luat in gura pentru a hrani un copil). Din rom. a trecut in rut. bukata bokata pol. bukat rus. bukatka (Miklosich Fremdw. 80; Candrea Elemente 403; Berneker 90) mag. bukáta.

BUCATA. Subst. Bucata bucatzica (dim.) bucatzea bucacioara (reg.) bucatoi (augm.) darab (reg.) darabutz (dim.); farima firimitura farimatura (reg.) farimica (pop.) farimitza (dim.) sfarimatura frintura brac (reg.). Parte particea (dim.) particica; particula molecula atom. Pic picatura picaturica (dim.) piculetz picush (pop.) picushor (pop.) picutz (pop.) strop. Fragment pasaj crimpei; fishie fishioara (dim.) portziune felie felioara (dim.) feliutza. Drob drobushor (dim.) grunz grunzurash (dim.) bulgare bulgarash (dim.) bulz (pop.) bulzishor (dim.) cocolosh botz ghemotoc. Ciob ciobuletz (dim.) hirb (pop.) tzandara tzandarica (dim.) ashchie ashchiutza (dim.) ashchioara zob. Petic peticutz (dim.) peticel palha (reg.) cirpa petica (reg.) zdreantza ruptura. Bucata de carne halca ciozvirta hartan garf. Codru de piine (de mamaliga) coaja de piine (de malai). Imbucatura bucatura (pop.). Adj. Rupt sfishiat sfarimat farimitzat farimat (pop.) frint rupt in bucatzi taiat in felii spart zdrobit zdrelit zdrumicat (pop.) hirbuit; fragmentar fractzionat impartzit divizat sectzionat; divizibil sectzionabil tzandaros (reg.) ashchios. Vb. Aimbucatatzi a imbucatzi (rar) a bucatzi (pop) a bucatzeli (reg.) a face (a taia a rupe) in bucatzi (bucatzele bucatzelebucatzele) a farimitza a farima (pop.) a maruntzi a sfarima a rupe a fringe a zdrobi a zdrumica (pop.) a dumica (pop.) a (se) hirbui a (se) face (mici sau mii shi) farime a (se) face zob; a sfishia a zdrentzui; a sparge a crapa a ciobi a plesni; a face tzandari a tzandari a ashchia; a despica a taia a desprinde; a fragmenta a fractziona a diviza a hnpartzi a sectziona. Adv. In bucatzi bucatzibucatzele. V. ciopirtzire distrugere micime sfarimare taiere zdreantza.

bucáte s.f. pl. (recolta de) Malai grau cartofi etc. Lat. buccata (Pushcariu CDDE DEX MDA).

bucáte s.f. pl. (Recolta de) Malai grau cartofi etc. Lat. buccata.

bucata bucate s. f. (detz.) lovitura cu pumnul.

a odihni bucatele expr. (glum.) a se odihni dupa pranz ashi face siesta de dupaamiaza.