21 de definitzii pentru bou

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BOU boi s. m. 1. Taur castrat folosit k animal de tractziune shi mai ales pentru carne (Bos taurus).Bou sur = bour. ◊ Expr. A nui fi (cuiva) totzi boii acasa = a fi rau dispus. Sa dus bou shi sa intors vaca se spune despre cineva care na reushit sa invetze nimic care nu sa lamurit. A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). ♦ Epitet injurios la adresa unui barbat. 2. Compuse: boudemare = peshte marin mic de culoare cafenie sau cenushieinchis cu capul gros shi lataretz shi cu ochii ashezatzi in partea superioara a capului (Uranoscopus scaber); boudebalta = a) nume dat la doua specii de broasca una avand pe pantece pete roshii (Bombinator igneus) iar cealalta pete galbene; buhaidebalta (Bombinator pachypus); b) pasare de balta cu ciocul lung shi ascutzit galbenaverzuie pe spate cu capul negru shi cu gatul alb; buhaidebalta (Botaurus stellaris); c) (shi in forma boudeapa) gandac mare de apa de culoare neagra cu picioarele acoperite de peri deshi shi lungi shi adaptate la inot (Hydrophilus piceus); boudenoapte = bufnitza; boulluiDumnezeu sau boulDomnului = a) radashca; b) (shi in forma boulpopii) buburuza. Lat. bovus (= bos bovis).

bou sm [At: CORESI PS. 168 / Pl: boi / E: lat pop *bovus um] 1 Mascul adult castrat din familia bovinelor folosit la tractziune shi pentru carne (Bos taurus). 2 (Pfm; ie) A nui fi cuiva (totzi) boii acasa A nu se simtzi bine. 3 (Pfm; ie) Ashi baga (sau pune) boii in jug cu cineva A se asocia a se uni cu cineva. 4 (Pfm; ie) A lasa pe cineva in boii lui Ai da cuiva pace. 5 (Pop; ie) A merge (sau a se duce k) (sau cu) boi (sau carul cu boi) A merge foarte incet. 6 (Pop; ie) Ai lua cuiva boii (de) dinainte A saraci pe cineva. 7 (Pop; ie) A scoate pe cineva la drum de boi A saraci pe cineva din pricina sau in favoarea altcuiva. 8 (Pfm; ie) Sa dus ~ shi a venit vaca A se intoarce nelamurit fara sa fi invatzat sau intzeles ceva. 9 (Is) ~ sur Bour. 10 (Pop; is) ~ baltzat Mamaliga cu branza stransa intre degete Cf bulz cocolosh botz gasca urs. 11 (Ent; ic) ~debalta Buhaidebalta. 12 (Orn; ic) ~ de balta Batlan (de stuh). 13 (Ic) ~denoapte Buha. 14 (Ent; ic) ~deapa (sau debalta sau ~l baltzii) Gandac mare de apa cu capul lat shi lung negrustralucitor cu fatza anterioara acoperita de par shi cu picioare paroase care ajuta la inotat (Hidrophilus piceus). 15 (Ic) ~lbabei Insecta nedefinita mai indeaproape. 16 (Ic) ~l lui Dumnezeu Radashca (Lucanus cervus). 17 (Ic) ~l lui Dumnezeu sau ~l popii Buburuza (Coccinella septempunctata). 18 (Ic) ~l Domnului Vaca Domnului (Pyrrhocoris apterus). 19 (Bot; ic) Boiipruncilor Ciumafaie (Datura stramonium). 20 (Fig; termen injurios pentru barbatzi) Persoana marginita la minte Si: prost Cf dobitoc vita. 21 (Is) ~l lui Dumnezeu Om prost de bun rabdator shi muncitor. 22 (Ie) A scoate (pe cineva) din boii lui A enerva pe cineva. 23 (Ie) A lasa (pe cineva) in ~i lui A lasa in pace. 24 (Ic) ~demare Peshte marin mic de culoare cafenie sau cenushiu inchis cu capul gros shi lataretz shi cu ochii ashezatzi in partea superioara a capului (Uranoscopus seaber). 25 (Ic) ~denoapte Bufnitza. corectata

BOU boi s. m. 1. Taur castrat cu talia mai mare decat a vacii folosit k animal de tractziune shi mai ales pentru carne (Bos taurus).Bou sur = bour. ◊ Expr. A nui fi (cuiva) totzi boii acasa = a fi rau dispus. Sa dus bou shi sa intors vaca se spune despre cineva care na reushit sa invetze nimic care nu sa lamurit. A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). ♦ Epitet injurios la adresa unui barbat. 2. Compuse: boudemare = peshte marin mic de culoare cafenie sau cenushieinchis cu capul gros shi lataretz shi cu ochii ashezatzi in partea superioara a capului (Uranoscopus scaber); boudebalta = a) nume dat la doua specii de broasca una avand pe pantece pete roshii (Bombinator igneus) iar cealalta pete galbene (Bombinator pachypus); buhaidebalta; b) pasare de balta cu ciocul lung shi ascutzit galbenaverzuie pe spate cu capul negru shi cu gatul alb; buhaidebalta (Botaurus stellaris); c) (shi in forma boudeapa) gandac mare de apa de culoare neagra cu picioarele acoperite de peri deshi shi lungi shi adaptate la inot (Hydrophilus piceus); boudenoapte = bufnitza; boulluiDumnezeu sau boulDomnului = a) radashca; b) (shi in forma boulpopii) buburuza. Lat. bovus (= bos bovis).

BOU boi s. m. 1. Taur castrat folosit k vita de munca la tractziune; carnea lui constituie un aliment pentru om (Bos taurus). Boii tragind brazda la deal pareau a sta pe loc asha de incet urcau. CAMILAR TEM. 89. Primarul de la noi Ne injuga k pe boi SHi ara cimpul cu noi De rid shi boii de noi. PAS L. I 12. Se vedeau pluguri cu boi plavani. SADOVEANU N. F. 37. Pocnind din bici pe linga boi In zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COSHBUC P. I 93. Cine fura azi un ou miine va fura un bou. ◊ (Metaforic) Ochi de bou = ochi mari shi lipsitzi de expresie k ai boului. ◊ Expr. A nui fi (totzi) boii acasa = a fi rau dispus. Lui mosh Nichifor acestea nui prea veneau la socoteala shi de aceea nui erau acum mai niciodata boii acasa. CREANGA P. 111. Ashi baga (sau pune) boii in jug (sau in plug sau in cird) cu cineva = a cauta pricina de cearta. A lasa (pe cineva) in boii lui = a da (cuiva) pace al lasa in apele lui. A scoate (pe cineva) din boii lui = a scoate (pe cineva) din sarite a enerva. A lua (cuiva) boii de dinainte = a despuia (pe cineva) de toate al aduce la sapa de lemn. A nu face cu cineva boi baltzatzi = a nu se impaca mult timp cu cineva. A merge (sau a se duce) (k) cu boii (sau cu carul cu boi) = a merge incet anevoie. 2. Compuse: boudemare = peshte mic de mare cu capul gros shi lataretz cu botul scurt shi cu ochii ashezatzi in partea superioara a capului (Uranoscopus scaber); bousur = zimbru; boudebalta = a) specie de broasca _(v. buhaidebalta); b) specie de bitlan (Boutaurus stelaris); c) (shi in forma boudeapa sau boulbaltzii) = gindac mare de apa cu corpul lataretzoval de culoare neagra; cu picioarele potrivite pentru inot shi acoperite cu peri lungi shi deshi (Hydrophilus piceus). Boulbaltzii gindac dintre cei de tot mici dar al carui cintec rasuna departe sare de un sfert de stinjen in sus sau cu iutzeli k ale clipirilor sgirie oglinda tihnita a apelor. MACEDONSKI O. III 4; boudenoapte = bufnitza; boulluidumnezeu sau bouldomnului = a) radashca; b) (shi in forma boul popii) buburuza.

BOU boi s. m. 1. (Adesea fig.) Taur castrat folosit k animal de tractziune a carui carne e folosita k aliment (Bos taurus).Expr. Sa dus bou shi sa intors vaca se spune despre cineva de care nu sa prins invatzatura sau care sa intors tot nelamurit de undeva. A nui fi (cuiva) (totzi) boii acasa = a fi rau dispus. A lasa (pe cineva) in boii lui = a da (cuiva) pace. A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). 2. Compuse: boudemare = peshte mic de mare cu capul gros shi lataretz shi cu ochii ashezatzi in partea superioara a capului (Uranoscopus scaber); bousur = bour; boudebalta = a) nume dat la doua specii de broasca una avand pe pantece pete roshii (Bombinator igneus) iar cealalta pete galbene (Bombinator pachypus); b) pasare de balta cu ciocul lungaretz shi ascutzit galbenaverzuie pe spate cu capul negru shi cu gatul alb (Botaurus stellaris); c) (shi in forma boudeapa) = gandac mare de apa de culoare neagra cu picioarele acoperite de peri deshi shi lungi shi adaptate la inot (Hydrophilus piceus); boudenoapte = bufnitza; boulluiDumnezeu sau bouldomnului = a) radashca; b) (shi in forma boulpopii) buburuza. Lat. bobus (= bos bovis).

BOU ~i m. 1) Taur castrat folosit k animal de tractziune shi mai ales pentru carne. * A lucra k un ~ a lucra mult shi din greu. A scoate (pe cineva) din ~i lui a scoate (pe cineva) din fire; a enerva. ~i ara caii mananca se spune in cazul cand unii muncesc iar altzii trag foloase. Ashi baga (sau ashi pune) ~i in jug (sau in plug) cu cineva a colabora cu cineva. 2) fig. depr. Barbat prost. 3): ~debalta (sau deapa) a) specie de broashte cu pete roshii sau galbene pe pantece; b) specie de batlan cu gatul alb shi cu penajul galbenverzui pe spate shi negru pe cap. ~demare peshte marin de talie mica de culoare cafenie sau cenushieinchisa. ~denoapte bufnitza. ~uldomnului a) radashca; b) buburuza. [Monosilabic] /<lat. bovus

bou m. 1. mamifer din ordinul rumegatoarelor mare de stat cu forme robuste shi coarne solide bun pentru transport shi lucrul campului; ashi pune boii in plug cu cineva ai cauta cearta: cu mine tziai pus boii in plug? CR.; a nu fi cuiva totzi boii acasa a nu fi in toate apele (metafore luate din sfera indeletnicirilor tzaraneshti): nu shtiu ce o fi avand nea Chiriac... par’k nui sunt totzi boii acasa CAR.; 2. fig. gros de cap om prost; 3. (d’a) joc de copii in care s’arunca un batz (numit bou) de un numar oarecare de ori. [Lat. BOVEM].

boŭ m. (lat. bos bŏvis vgr. bus; it. bue pv. buou fr. boeuf sp. buey pg. boi). Un animal rumegator domestic cornut alb cenushiŭ (maĭ rar negru caramiziŭ saŭ breaz) care se intrebuintzeaza la tras caru plugu shi alte greutatzĭ care trebuĭe duse maĭ incet. Fig. (pin aluzie la incetineala bouluĭ fatza de vioiciunea caluluĭ). Om foarte prost. Bou noptziĭ un gindac mare cafeniŭ care zboara noaptea maĭ mic de cit caradashca. Boul lui Dumnezeŭ buburuza. A nutzi fi boiĭ acasa a tzi se fi inecat corabiile a fi maĭ trist de cit eshti de obiceĭ. Atzĭ pune boiĭ in plug cu cineva a lucra in tovarashie cu el a avea a face cu el shi decĭ a avea ocaziune de cearta. A trage pe cineva k cu boiĭ al duce cu mare ce la un lucru care nuĭ place. Dea bou (rar) in brinci in patru labe: a cadea dea bou. V. taur vaca vitzel.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

bou s. m. art. bóul; pl. boi art. bói

bou s. m. art. bóul; pl. boi art. bói

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BOU s. 1. (ZOOL.) boudebalta (Bombinator) = (Mold.) buhaidebalta; bou grohaitor v. iac. 2. (ORNIT.) boudebalta (Botaurus stellaris) = (reg.) hauca batlandestuh buhaidebalta starc de noapte. 3. (ENTOM.) boudebalta (Hydrophilus piceus) = (reg.) boudeapa; boulDomnului v. buburuza. boulluiDumnezeu v. buburuza.

BOU s. 1. (ORNIT.) boudebalta (Botaurus stellaris) = (reg.) hauca bitlandestuh buhaidebalta stircdenoapte. 2. (ZOOL.) boudebalta (Bombinator) = (Mold.) buhaidebalta. 3. (ENTOM.) boudebalta (Hydrophilus piceus) = (reg.) boudeapa; boulDomnului (Coccinella septempunctata) = buburuza boulluiDumnezeu vacaDomnului (reg.) cucushor gainusha gargaritza mamarutza margarit margarita margaritza marie mariutza paparuga paparuie paparutza paparuza vrajitoare boulpopii gainaluiDumnezeu mariapopii puicapopii puiculitzapopii vacaluiDumnezeu; boulluiDumnezeu (Coccinella septempunctata) = buburuza boulDomnului vacaDomnului (reg.) cucushor gainusha gargaritza mamarutza margarit margarita margaritza marie mariutza paparuga paparuie paparutza paparuza vrajitoare boulpopii gainaluiDumnezeu mariapopii puicapopii puiculitzapopii vacaluiDumnezeu.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bóu (ói) s. m. 1. Taur castrat. 2. Bour. 3. Instrument muzical popular. 4. Tont imbecil. Mr. megl. bou istr. bowu. Lat. *bŏvum forma populara de la bŏvem (Pushcariu 213; REW 1225; CandreaDens. 170; DAR); cf. it. bove bue prov. b(u)ou fr. boeuf sp. buey port. boi cat. bou. Cf. boar bour. Dim. boishor boulean bouletz; boicush s. m. (pasare Aegithalus pendulinus Aegithalus castaneus).

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

BOUL subst. I. 1. Bou (Bir I; Bal II; Arh). Dragosh Boul vornic sub SHtefan cel Mare moshul familiei Boul zisa shi Bour; altzii cu acest nume: (Bal III; BCI IV 175); Boulescu (Tel 58); marital: Bouleasa cneaghina (17 A V 135) zisa Bonoae (ib.) a lui Boul vistier. 2. Bouletz Stan (17 B III 511). 3. Boushor. 4. Bouashu (Hur). 5. Bootul (Olt) < *Boota. 6. Bouaru (Buftea); Boariu Ioana act.; Boar olt. (16 B VI 554); Boorascu Gr. (P2). 7. Boutzari s. ard. „cultivatori de boi mici” boutzi. II. Compuse: 1. Boubatrin Gh. act.; Ion mold. (Sd VII 264). 2. Boulat Gh. (Sur IX). 3. Boon olt. (17 B II 364) < bou + Ion (?). 4. Bounegru (mss. Calineshti Ac Rom). 5. Bourosh(u) (Dm; Tec II; 16 B II 401 VI 326 Am; Vr C); Bourosheshti (Vr).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a cauta lapte de bou / de cuc expr. (iron.) a incerca imposibilul; a nushi da seama de absurditatea unei incercari.

a lua cuiva boii / caii de la bicicleta expr. a nu putea pedepsi pe cineva care merita sanctzionat pentru faptele sale

a munci k un bou / k un cal / k un rob / k un sclav (pe plantatzie) expr. a munci pana la epuizare; a trudi a osteni muncind.

a nui fi (cuiva) boii acasa expr. (pop.) a fi necajit; a nu se simtzi bine.

a pune carul inaintea boilor expr. a lucra haotic / dezorganizat; a efectua o serie de actziuni intro ordine improprie / nefireasca.

a se duce bou shi a se intoarce vaca expr. (peior.) a ramane la fel de prost k la inceput (dupa o calatorie de studii dupa o perioada de instruire etc.).

bou batran expr. (detz) detzinut influent.

Intrare: bou
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bou
  • boul
  • bou‑
plural
  • boi
  • boi
genitiv-dativ singular
  • bou
  • boului
plural
  • boi
  • boilor
vocativ singular
  • boule
plural
  • boilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

bou, boisubstantiv masculin

  • 1. Taur castrat folosit k animal de tractziune shi mai ales pentru carne (Bos taurus). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Boii tragind brazda la deal pareau a sta pe loc asha de incet urcau. CAMILAR TEM. 89. DLRLC
    • format_quote Primarul de la noi Ne injuga k pe boi SHi ara cimpul cu noi De rid shi boii de noi. PAS L. I 12. DLRLC
    • format_quote Se vedeau pluguri cu boi plavani. SADOVEANU N. F. 37. DLRLC
    • format_quote Pocnind din bici pe linga boi In zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COSHBUC P. I 93. DLRLC
    • format_quote Cine fura azi un ou maine va fura un bou. DLRLC
    • 1.1. Bou sur = bour, zimbru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. metaforic Ochi de bou = ochi mari shi lipsitzi de expresie k ai boului. DLRLC
    • 1.3. Epitet injurios la adresa unui barbat. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble A nui fi (cuiva) totzi boii acasa = a fi rau dispus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Lui mosh Nichifor acestea nui prea veneau la socoteala shi de aceea nui erau acum mai niciodata boii acasa. CREANGA P. 111. DLRLC
    • chat_bubble Ashi baga (sau pune) boii in jug (sau in plug sau in card) cu cineva = a cauta pricina de cearta. DLRLC
    • chat_bubble Sa dus bou shi sa intors vaca se spune despre cineva care na reushit sa invetze nimic care nu sa lamurit. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble A lasa (pe cineva) in boii lui = a da (cuiva) pace al lasa in apele lui. DLRLC
    • chat_bubble A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: enerva
    • chat_bubble A lua (cuiva) boii de dinainte = a despuia (pe cineva) de toate al aduce la sapa de lemn. DLRLC
    • chat_bubble A nu face cu cineva boi baltzatzi = a nu se impaca mult timp cu cineva. DLRLC
    • chat_bubble A merge (sau a se duce) (k) cu boii (sau cu carul cu boi) = a merge incet anevoie. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.