Definitzia cu ID-ul 422272:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bóu (ói) s. m. 1. Taur castrat. 2. Bour. 3. Instrument muzical popular. 4. Tont imbecil. Mr. megl. bou istr. bowu. Lat. *bŏvum forma populara de la bŏvem (Pushcariu 213; REW 1225; CandreaDens. 170; DAR); cf. it. bove bue prov. b(u)ou fr. boeuf sp. buey port. boi cat. bou. Cf. boar bour. Dim. boishor boulean bouletz; boicush s. m. (pasare Aegithalus pendulinus Aegithalus castaneus).