17 definitzii pentru baiera
din care- explicative (10)
- morfologice (5)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BÁIERA baieri s. f. Curea sfoara atza etc. cusuta sau prinsa de un obiect spre a putea fi transportat atarnat strans etc. ◊ Expr. A strange baierile pungii = a face economii a deveni econom. A avea noua baieri la punga = a fi zgarcit. A i (se) rupe baierile inimii = a simtzi (sau a produce cuiva) o mare durere sufleteasca. Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui. A ofta (sau a striga a rade) din baierile inimii = a ofta (sau a striga a rade) foarte tare foarte puternic. [Pr.: baie. Pl. shi: baieri. Var.: (pop.) báier s. n.] Din lat. bajulus bajula.
báiera sf [At: PRAV. (1652) ap. GCR I 162/22 / V: (irg) baira sf ier (reg) ir ~ior sn (iuz) bae / Pl: baieri shi ~ri / E: lat bajulus bajula] 1 (Mpl) Parte a unui obiect (de obicei curea sfoara atza etc.) care ajuta la transportarea atarnarea sau strangerea obiectului respectiv. Si: toarta. 2 (Ie) A strange rile pungii A face economii. 3 (Ie) A avea noua ri la (gura de la) punga A fi foarte zgarcit. 4 (Ie) Ai taia (cuiva) rile pungii A face (pe cineva) satzi dea bani. 5 (Ivp; spc) Cheotoare. 6 (Reg; ilav) In baier Dezbracat2. 7 (Pop; fig; is) rile inimii (sau rar rul pieptului) Valvele inimii. 812 (Ie) A (i se) rupe rile inimii A simtzi (sau a produce cuiva) o mare durere (fizica sau) morala. 13 (Ie) Ashi dezlega rile inimii A se destainui. 1416 (Ie) A ofta (sau a rade ori a striga) din rile inimii A ofta (a rade sau) a striga foarte tare cu toate puterile. 17 (Ivr) Adancime. 18 (Reg) Minte. 19 (Trs) Salba de bani. 20 (Ivp) Amuleta. 21 (Inv; ilav) In K amuleta. 22 (Bot; ic) aungurului Planta erbacee cu tulpina ramificata cu flori in mici capitule violacee deschis (Centaurea micranthos).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
báiera s.f. 1 (mai ales la pl.) Curea (subtzire) sfoara etc. cusuta sau atashata la un obiect pentru al putea transporta atirna stringe inchide etc. Apuca baierile sacoshei pline shi porni incet spre casa. ◇ (pop.) Baierile inimii (sau baierul pieptului) = valvele inimii. ◇ Expr. A (i se) rupe (cuiva) baierile inimii = a provoca cuiva sau a simtzi o mare durere (fizica ori morala). = Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui. A ofta (sau a striga a ride) din baierile inimii = a ofta (sau a striga a ride) foarte tare din toate puterile. ◆ Fig. Adincime fund. Tetis chema pe Briareu k sa iasa din baierile adinci ale pamintului (ODOB.). 2 (la pl.) SHnur atza etc. cu care se leaga se stringe sau se incheie un obiect de vestimentatzie. Ishi rupse... baierile camashii (SLAV.). ◆ Sfoara shnur cu care se leaga gura unei pungi. In chimir se amestecau pe linga baierele pungii lantzugul briceagului (SADOV.). ◇ Expr. A lega (sau a stringe) baierile pungii (sau la punga de la punga) = a face economii a deveni econom. A avea noua baieri la punga = a fi (foarte) zgircit. A taia (cuiva) baierile pungii = a face (pe cineva) satzi dea bani. A deznoda baierile pungii v. deznoda. 3 (mar.; pop.) Ochi de fringhie sau de piele fixat de marginea unei barci prin care se trece visla. 4 (pop.; in credintze; in forma „baier” impletitura descintata care se pune la gitul copiilor bolnavi; amuleta. 5 Compus: (bot.) baieraungurului = planta erbacee cu tulpina ramificata cu florile in mici capitule violaceudeschis (Centaurea micranthos). • pl. i (pop.) baieri. shi (inv. reg.) báira s.f. báier báir báior s.n. /lat. baiulus baiula.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de Anca Alexandru
- actziuni
BÁIERA baieri s. f. Curea sfoara atza etc. cusuta sau prinsa de un obiect spre a putea fi transportat atarnat strans etc. ◊ Expr. A strange baierile pungii = a face economii a deveni econom. A avea noua baieri la punga = a fi zgarcit. A (i se) rupe baierile inimii = a simtzi (sau a produce cuiva) o mare durere sufleteasca. Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui. A ofta (sau a striga a rade) din baierile inimii = a ofta (sau a striga a rade) foarte tare foarte puternic. [Pr.: baie. Pl. shi: baieri. Var.: báier s. n.] Din lat. bajulus bajula.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de paula
- actziuni
BÁIERA baieri shi baieri s. f. (Mai ales la pl.) 1. Curea sau sfoara atza mai groasa fishie ingusta shi mai ales impletita de cinepa de lina etc. cusuta sau legata de un obiect oarecare (de exemplu de o traista de o galeata de un ghiozdan de o plosca etc.) shi cu ajutorul careia obiectul poate fi purtat dintrun loc in altul sau atirnat (pe dupa git in cui etc.). Traista cu flori mari cu baiera colorata. CAMILAR N. II 259. Eu imi luam ghiozdanul i treceam baierile pe dupe git shi colindam pe aceleashi carari. DELAVRANCEA H. T. 86. Daca vede shi vede taie baierile de la traista... shi face cum poate de leaga el girnetzul unde trebuia. CREANGA P. 125. Mina Sub sha k baga Plosca De baieri scotea un pahar de vin turna. TEODORESCU P. P. 629. ◊ Expr. A (i se) rupe (cuiva) baierile inimii = a simtzi (sau a provoca cuiva) o mare durere (fizica sau morala). Biata fata ishi plingea nevinovatzia cu nishte graiuri detzi rupea baierile inimii. ISPIRESCU L. 354. Ashi dezlega baierile inimii = a face confidentze a se destainui (cuiva) ashi deschide inima. Frunza vazindul cum vrea sashi ascunda oftatul sasheza mai bine pe prispa ishi rasuci o tzigara cu simtzamintul k omul e gata sashi dezlege baierile inimii. CAMILAR TEM. 29. A ofta (sau a striga a ride etc.) din baierile inimii = a ofta (sau a striga etc.) din adincul inimii din toata inima din toate puterile. Saracutz de maicamea striga din baierile inimei Bisoceanul. ODOBESCU S. III 189. ◊ Fig. (Rar) Adincime fond. Tetis chema pe Briareu k sa iasa din baierile adinci ale pimintului. ODOBESCU S. III 272. Atza shiret shnur etc. cu care se leaga se stringe sau se incheie o rufa o haina etc. Ishi puse minile in cap ishi rupse in urma baierile camashii. SLAVICI O. I 203. ♦ Sfoara sau shnurul cu care se leaga gura pungii. Umblau shi pui de lele care taiau pe nesimtzite... baierile pungii tzaranului shil lasau lefter. PAS L. I 58. In chimir se amestecau pe linga baierele pungii lantzugul briceagului... SADOVEANU N. F. 12. ◊ Expr. A stringe baierile pungii = a face economii a deveni (mai) econom a fi (mai) strins la punga. Nai decit sa stringi baierile pungii. ALECSANDRI T. 1236. A avea noua baieri la punga = a fi foarte zgircit. Nu. vezi k ashtia... au fost buni milostivi shi nau rivnit la ale altuia... shi nau avut noua baieri la punga k in ziua de azi... DELAVRANCEA H. TUD. 13. 3. (Rar; in forma baier) Amuleta. Acest copil avea un baier atirnat de git. SHi daca il lua vazu cantrinsul era o scrisoare. ISPIRESCU L. 146. Pl. shi: baiere. Varianta: báier baiere (SBIERA P. 11) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BÁIERA baieri s. f. 1. Curea sfoara atza etc. cusuta sau legata de un obiect (traista plosca etc.) shi cu ajutorul careia obiectul poate fi transportat sau atarnat. ◊ Expr. A (i se) rupe (cuiva) baierile inimii = a simtzi (sau a provoca cuiva) o mare durere sufleteasca. Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui (cuiva). A ofta (sau a striga a rade etc.) din baierile inimii = a ofta (sau a striga etc.) din toata inima. ♦ Atza shnur etc. cu care se leaga se strange sau se incheie o rufa o haina o punga etc. ◊ Expr. A strange baierile pungii = a face economii. A avea noua baieri la punga = a fi foarte zgarcit. ♦ Ochi de franghie legat de fiecare dintre cele doua margini ale unei barci prin care se introduc vaslele. 2. (Rar) Amuleta. [Pl. shi: baieri. Var.: báier baiere s. n.] Lat. bajulus.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
BÁIERA baieri f. Sfoara sau curea prinsa la un obiect pentru al putea transporta atarna sau lega. * A i se rupe (cuiva) baierile inimii a avea o mare durere sufleteasca. A ofta din baierile inimii a ofta foarte tare adanc. A strange baierile pungii a face economii (de nevoie). [G.D. baierii; Sil. baie; Pl. shi baiere] /<lat. bajulus bajula
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
báĭera f. pl. e shi baĭerĭ (d. lat. *bajula purtatoare fem. de la bijulus purtator hamal. Intii s’a zis *baĭura apoĭ baĭera. D. rom. vine rut. baior gaitan de lina. Cp. cu caier shi germ. hosenträger cozondracĭ). Gaitan care stringe o haĭna la sholdurĭ saŭ la git orĭ un sac orĭ o punga la gura. Lucru purtat atirnat la git (un amulet o cruce nishte canfora sh.a.). Fig. Baĭerele inimiĭ adincu inimiĭ (maĭ mult iron.): a striga din baĭerele inimiĭ. A stringe baĭerele pungiĭ a nu maĭ cheltui a face economie.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BÁIER s. n. v. baiera.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
BÁIER s. n. v. baiera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de paula
- actziuni
BÁIER s. n. v. baiera.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BÁIER s. n. v. baiera.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
báier sn vz baiera
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
báiera (pop.) s. f. g.d. art. bắierii / báierii; pl. bắieri / báieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de Laura-ana
- actziuni
báiera s.f. g.d. art. baierii / báierei; pl. baieri / báiere
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
baiera pl. baieri
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
baiera re.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
baieri (v. baiera)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BÁIERA s. cheotoare. (~ la gura camashii tzaraneshti.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
BAIERA s. cheotoare. (~ la gura camashii tzaraneshti.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F52) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: Ortografic | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
baiera, baieri / baiera, baierisubstantiv feminin
- 1. Curea sfoara atza etc. cusuta sau prinsa de un obiect spre a putea fi transportat atarnat strans etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cheotoare
- Traista cu flori mari cu baiera colorata. CAMILAR N. II 259. DLRLC
- Eu imi luam ghiozdanul i treceam baierile pe dupe git shi colindam pe aceleashi carari. DELAVRANCEA H. T. 86. DLRLC
- Daca vede shi vede taie baierile de la traista... shi face cum poate de leaga el girnetzul unde trebuia. CREANGA P. 125. DLRLC
- Mina Sub sha k baga Plosca De baieri scotea Un pahar de vin turna. TEODORESCU P. P. 629. DLRLC
- Ishi puse minile in cap ishi rupse in urma baierile camashii. SLAVICI O. I 203. DLRLC
- 1.1. Sfoara sau shnurul cu care se leaga gura pungii. DLRLC
- Umblau shi pui de lele care taiau pe nesimtzite... baierile pungii tzaranului shil lasau lefter. PAS L. I 58. DLRLC
- In chimir se amestecau pe linga baierele pungii lantzugul briceagului... SADOVEANU N. F. 12. DLRLC
- A strange baierile pungii = a face economii a deveni econom. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nai decit sa stringi baierile pungii. ALECSANDRI T. 1236. DLRLC
-
- A avea noua baieri la punga = a fi zgarcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu vezi k ashtia... au fost buni milostivi shi nau rivnit la ale altuia... shi nau avut noua baieri la punga k in ziua de azi... DELAVRANCEA H. TUD. 13. DLRLC
-
-
-
- Tetis chema pe Briareu k sa iasa din baierile adinci ale pamintului. ODOBESCU S. III 272. DLRLC
-
- A (i se) rupe baierile inimii = a simtzi (sau a produce cuiva) o mare durere sufleteasca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Biata fata ishi plingea nevinovatzia cu nishte graiuri detzi rupea baierile inimii. ISPIRESCU L. 354. DLRLC
-
- Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: destainui
- Frunza vazindul cum vrea sashi ascunda oftatul sasheza mai bine pe prispa ishi rasuci o tzigara cu simtzamintul k omul e gata sashi dezlege baierile inimii. CAMILAR TEM. 29. DLRLC
-
- A ofta (sau a striga a rade) din baierile inimii = a ofta (sau a striga a rade) foarte tare foarte puternic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Saracutz de maicamea – striga din baierile inimei Bisoceanul. ODOBESCU S. III 189. DLRLC
-
-
etimologie:
- bajulus bajula DEX '98 DEX '09