17 definitzii pentru baiera

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BÁIERA baieri s. f. Curea sfoara atza etc. cusuta sau prinsa de un obiect spre a putea fi transportat atarnat strans etc. ◊ Expr. A strange baierile pungii = a face economii a deveni econom. A avea noua baieri la punga = a fi zgarcit. A i (se) rupe baierile inimii = a simtzi (sau a produce cuiva) o mare durere sufleteasca. Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui. A ofta (sau a striga a rade) din baierile inimii = a ofta (sau a striga a rade) foarte tare foarte puternic. [Pr.: baie. Pl. shi: baieri. Var.: (pop.) báier s. n.] Din lat. bajulus bajula.

báiera sf [At: PRAV. (1652) ap. GCR I 162/22 / V: (irg) baira sf ier (reg) ir ~ior sn (iuz) bae / Pl: baieri shi ~ri / E: lat bajulus bajula] 1 (Mpl) Parte a unui obiect (de obicei curea sfoara atza etc.) care ajuta la transportarea atarnarea sau strangerea obiectului respectiv. Si: toarta. 2 (Ie) A strange rile pungii A face economii. 3 (Ie) A avea noua ri la (gura de la) punga A fi foarte zgarcit. 4 (Ie) Ai taia (cuiva) rile pungii A face (pe cineva) satzi dea bani. 5 (Ivp; spc) Cheotoare. 6 (Reg; ilav) In baier Dezbracat2. 7 (Pop; fig; is) rile inimii (sau rar rul pieptului) Valvele inimii. 812 (Ie) A (i se) rupe rile inimii A simtzi (sau a produce cuiva) o mare durere (fizica sau) morala. 13 (Ie) Ashi dezlega rile inimii A se destainui. 1416 (Ie) A ofta (sau a rade ori a striga) din rile inimii A ofta (a rade sau) a striga foarte tare cu toate puterile. 17 (Ivr) Adancime. 18 (Reg) Minte. 19 (Trs) Salba de bani. 20 (Ivp) Amuleta. 21 (Inv; ilav) In K amuleta. 22 (Bot; ic) aungurului Planta erbacee cu tulpina ramificata cu flori in mici capitule violacee deschis (Centaurea micranthos).

báiera s.f. 1 (mai ales la pl.) Curea (subtzire) sfoara etc. cusuta sau atashata la un obiect pentru al putea transporta atirna stringe inchide etc. Apuca baierile sacoshei pline shi porni incet spre casa. ◇ (pop.) Baierile inimii (sau baierul pieptului) = valvele inimii. ◇ Expr. A (i se) rupe (cuiva) baierile inimii = a provoca cuiva sau a simtzi o mare durere (fizica ori morala). = Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui. A ofta (sau a striga a ride) din baierile inimii = a ofta (sau a striga a ride) foarte tare din toate puterile. ◆ Fig. Adincime fund. Tetis chema pe Briareu k sa iasa din baierile adinci ale pamintului (ODOB.). 2 (la pl.) SHnur atza etc. cu care se leaga se stringe sau se incheie un obiect de vestimentatzie. Ishi rupse... baierile camashii (SLAV.). ◆ Sfoara shnur cu care se leaga gura unei pungi. In chimir se amestecau pe linga baierele pungii lantzugul briceagului (SADOV.). ◇ Expr. A lega (sau a stringe) baierile pungii (sau la punga de la punga) = a face economii a deveni econom. A avea noua baieri la punga = a fi (foarte) zgircit. A taia (cuiva) baierile pungii = a face (pe cineva) satzi dea bani. A deznoda baierile pungii v. deznoda. 3 (mar.; pop.) Ochi de fringhie sau de piele fixat de marginea unei barci prin care se trece visla. 4 (pop.; in credintze; in formabaier” impletitura descintata care se pune la gitul copiilor bolnavi; amuleta. 5 Compus: (bot.) baieraungurului = planta erbacee cu tulpina ramificata cu florile in mici capitule violaceudeschis (Centaurea micranthos). • pl. i (pop.) baieri. shi (inv. reg.) báira s.f. báier báir báior s.n. /lat. baiulus baiula.

BÁIERA baieri s. f. Curea sfoara atza etc. cusuta sau prinsa de un obiect spre a putea fi transportat atarnat strans etc. ◊ Expr. A strange baierile pungii = a face economii a deveni econom. A avea noua baieri la punga = a fi zgarcit. A (i se) rupe baierile inimii = a simtzi (sau a produce cuiva) o mare durere sufleteasca. Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui. A ofta (sau a striga a rade) din baierile inimii = a ofta (sau a striga a rade) foarte tare foarte puternic. [Pr.: baie. Pl. shi: baieri. Var.: báier s. n.] Din lat. bajulus bajula.

BÁIERA baieri shi baieri s. f. (Mai ales la pl.) 1. Curea sau sfoara atza mai groasa fishie ingusta shi mai ales impletita de cinepa de lina etc. cusuta sau legata de un obiect oarecare (de exemplu de o traista de o galeata de un ghiozdan de o plosca etc.) shi cu ajutorul careia obiectul poate fi purtat dintrun loc in altul sau atirnat (pe dupa git in cui etc.). Traista cu flori mari cu baiera colorata. CAMILAR N. II 259. Eu imi luam ghiozdanul i treceam baierile pe dupe git shi colindam pe aceleashi carari. DELAVRANCEA H. T. 86. Daca vede shi vede taie baierile de la traista... shi face cum poate de leaga el girnetzul unde trebuia. CREANGA P. 125. Mina Sub sha k baga Plosca De baieri scotea un pahar de vin turna. TEODORESCU P. P. 629. ◊ Expr. A (i se) rupe (cuiva) baierile inimii = a simtzi (sau a provoca cuiva) o mare durere (fizica sau morala). Biata fata ishi plingea nevinovatzia cu nishte graiuri detzi rupea baierile inimii. ISPIRESCU L. 354. Ashi dezlega baierile inimii = a face confidentze a se destainui (cuiva) ashi deschide inima. Frunza vazindul cum vrea sashi ascunda oftatul sasheza mai bine pe prispa ishi rasuci o tzigara cu simtzamintul k omul e gata sashi dezlege baierile inimii. CAMILAR TEM. 29. A ofta (sau a striga a ride etc.) din baierile inimii = a ofta (sau a striga etc.) din adincul inimii din toata inima din toate puterile. Saracutz de maicamea striga din baierile inimei Bisoceanul. ODOBESCU S. III 189. ◊ Fig. (Rar) Adincime fond. Tetis chema pe Briareu k sa iasa din baierile adinci ale pimintului. ODOBESCU S. III 272. Atza shiret shnur etc. cu care se leaga se stringe sau se incheie o rufa o haina etc. Ishi puse minile in cap ishi rupse in urma baierile camashii. SLAVICI O. I 203. ♦ Sfoara sau shnurul cu care se leaga gura pungii. Umblau shi pui de lele care taiau pe nesimtzite... baierile pungii tzaranului shil lasau lefter. PAS L. I 58. In chimir se amestecau pe linga baierele pungii lantzugul briceagului... SADOVEANU N. F. 12. ◊ Expr. A stringe baierile pungii = a face economii a deveni (mai) econom a fi (mai) strins la punga. Nai decit sa stringi baierile pungii. ALECSANDRI T. 1236. A avea noua baieri la punga = a fi foarte zgircit. Nu. vezi k ashtia... au fost buni milostivi shi nau rivnit la ale altuia... shi nau avut noua baieri la punga k in ziua de azi... DELAVRANCEA H. TUD. 13. 3. (Rar; in forma baier) Amuleta. Acest copil avea un baier atirnat de git. SHi daca il lua vazu cantrinsul era o scrisoare. ISPIRESCU L. 146. Pl. shi: baiere. Varianta: báier baiere (SBIERA P. 11) s. n.

BÁIERA baieri s. f. 1. Curea sfoara atza etc. cusuta sau legata de un obiect (traista plosca etc.) shi cu ajutorul careia obiectul poate fi transportat sau atarnat. ◊ Expr. A (i se) rupe (cuiva) baierile inimii = a simtzi (sau a provoca cuiva) o mare durere sufleteasca. Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui (cuiva). A ofta (sau a striga a rade etc.) din baierile inimii = a ofta (sau a striga etc.) din toata inima. ♦ Atza shnur etc. cu care se leaga se strange sau se incheie o rufa o haina o punga etc. ◊ Expr. A strange baierile pungii = a face economii. A avea noua baieri la punga = a fi foarte zgarcit. ♦ Ochi de franghie legat de fiecare dintre cele doua margini ale unei barci prin care se introduc vaslele. 2. (Rar) Amuleta. [Pl. shi: baieri. Var.: báier baiere s. n.] Lat. bajulus.

BÁIERA baieri f. Sfoara sau curea prinsa la un obiect pentru al putea transporta atarna sau lega. * A i se rupe (cuiva) baierile inimii a avea o mare durere sufleteasca. A ofta din baierile inimii a ofta foarte tare adanc. A strange baierile pungii a face economii (de nevoie). [G.D. baierii; Sil. baie; Pl. shi baiere] /<lat. bajulus bajula

báĭera f. pl. e shi baĭerĭ (d. lat. *bajula purtatoare fem. de la bijulus purtator hamal. Intii s’a zis *baĭura apoĭ baĭera. D. rom. vine rut. baior gaitan de lina. Cp. cu caier shi germ. hosenträger cozondracĭ). Gaitan care stringe o haĭna la sholdurĭ saŭ la git orĭ un sac orĭ o punga la gura. Lucru purtat atirnat la git (un amulet o cruce nishte canfora sh.a.). Fig. Baĭerele inimiĭ adincu inimiĭ (maĭ mult iron.): a striga din baĭerele inimiĭ. A stringe baĭerele pungiĭ a nu maĭ cheltui a face economie.

BÁIER s. n. v. baiera.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

báiera (pop.) s. f. g.d. art. bắierii / báierii; pl. bắieri / báieri

báiera s.f. g.d. art. baierii / báierei; pl. baieri / báiere

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BÁIERA s. cheotoare. (~ la gura camashii tzaraneshti.)

BAIERA s. cheotoare. (~ la gura camashii tzaraneshti.)

Intrare: baiera
baiera1 (pl. baieri) substantiv feminin
substantiv feminin (F52)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baiera
  • baiera
plural
  • baieri
  • baierile
genitiv-dativ singular
  • baieri
  • baierii
plural
  • baieri
  • baierilor
vocativ singular
plural
baiera2 (pl. baieri) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baiera
  • baiera
plural
  • baieri
  • baierile
genitiv-dativ singular
  • baieri
  • baierii
plural
  • baieri
  • baierilor
vocativ singular
plural
baiera3 (pl. baiere) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: Ortografic
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baiera
  • baiera
plural
  • baiere
  • baierele
genitiv-dativ singular
  • baiere
  • baierei
plural
  • baiere
  • baierelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

baiera, baieri / baiera, baierisubstantiv feminin

  • 1. Curea sfoara atza etc. cusuta sau prinsa de un obiect spre a putea fi transportat atarnat strans etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cheotoare
    • format_quote Traista cu flori mari cu baiera colorata. CAMILAR N. II 259. DLRLC
    • format_quote Eu imi luam ghiozdanul i treceam baierile pe dupe git shi colindam pe aceleashi carari. DELAVRANCEA H. T. 86. DLRLC
    • format_quote Daca vede shi vede taie baierile de la traista... shi face cum poate de leaga el girnetzul unde trebuia. CREANGA P. 125. DLRLC
    • format_quote Mina Sub sha k baga Plosca De baieri scotea Un pahar de vin turna. TEODORESCU P. P. 629. DLRLC
    • format_quote Ishi puse minile in cap ishi rupse in urma baierile camashii. SLAVICI O. I 203. DLRLC
    • 1.1. Sfoara sau shnurul cu care se leaga gura pungii. DLRLC
      • format_quote Umblau shi pui de lele care taiau pe nesimtzite... baierile pungii tzaranului shil lasau lefter. PAS L. I 58. DLRLC
      • format_quote In chimir se amestecau pe linga baierele pungii lantzugul briceagului... SADOVEANU N. F. 12. DLRLC
      • chat_bubble A strange baierile pungii = a face economii a deveni econom. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Nai decit sa stringi baierile pungii. ALECSANDRI T. 1236. DLRLC
      • chat_bubble A avea noua baieri la punga = a fi zgarcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Nu vezi k ashtia... au fost buni milostivi shi nau rivnit la ale altuia... shi nau avut noua baieri la punga k in ziua de azi... DELAVRANCEA H. TUD. 13. DLRLC
    • 1.2. figurat rar Adancime, fund. DLRLC
      • format_quote Tetis chema pe Briareu k sa iasa din baierile adinci ale pamintului. ODOBESCU S. III 272. DLRLC
    • chat_bubble A (i se) rupe baierile inimii = a simtzi (sau a produce cuiva) o mare durere sufleteasca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Biata fata ishi plingea nevinovatzia cu nishte graiuri detzi rupea baierile inimii. ISPIRESCU L. 354. DLRLC
    • chat_bubble Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: destainui
      • format_quote Frunza vazindul cum vrea sashi ascunda oftatul sasheza mai bine pe prispa ishi rasuci o tzigara cu simtzamintul k omul e gata sashi dezlege baierile inimii. CAMILAR TEM. 29. DLRLC
    • chat_bubble A ofta (sau a striga a rade) din baierile inimii = a ofta (sau a striga a rade) foarte tare foarte puternic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Saracutz de maicamea – striga din baierile inimei Bisoceanul. ODOBESCU S. III 189. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.